Premium
Afacerea terenurilor din nordul Capitalei, ale Universității de Ştiinţe Agricole București, unde omul de afaceri Puiu Popoviciu a construit unul dintre cele mai importante cartiere rezidențiale din România, este una pe care procurorii DNA au verificat-o doar pe jumătate, scriu jurnaliștii de la Jurnalul Național.
Deși anchetatorii vorbesc despre donarea a peste 28 de hectare de teren către Primăria Capitalei, în mod ilegal, pentru ca Băneasa Investments, firma lui Puiu Popoviciu, să beneficieze de construcția de căi de acces, de apă, gaze și canalizare, pe banii bucureștenilor, dosarul în care omul de afaceri a fost condamnat la șapte ani de închisoare nu vizează și aceste aspecte.
Niciunul dintre funcţionarii din Primăria Capitalei implicați în aceste contracte de donație și în avizarea investițiilor ulterioare realizate acolo nu a făcut obiectul anchetei DNA, iar terenurile în cauză se află și în prezent în posesia Primăriei Capitalei, pe hârtie. Asta, deoarece adevărații beneficiari ai terenurilor donate și ai infrastructurii ridicate pe ele sunt dezvoltatorii cartierului rezidențial și ai parcului comercial Băneasa.
Anchetatorii nu au aprofundat însă această situație. Dacă ar fi făcut-o, ar fi aflat că, prin aprobarea unei expuneri întocmite de primarul general de la acea dată, Traian Băsescu, încă din 6 martie 2003, Consiliul General al Municipiului București a aprobat, prin Hotărârea CGMB nr. 55/2003, studiul de fezabilitate pentru realizarea investiţiei “Ameliorarea zonei suburbane Nord a Municipiului București, alimentare cu apă și canalizare – etapa I”.
Proiectul finanțării europene, inițiat de primarul Traian Băsescu
Consiliul General a avizat, astfel, o expunere de motive a lui Traian Băsescu, luând act și de Raportul de specialitate al Direcției Generale de Utilități Publice din Primăria Capitalei și al Direcției Financiar-Contabile, hotărând aprobarea acestui studiu de fezabilitate. Finanțarea aprobată urma să se facă din trei surse. Prima, din componenta locală, în proporţie de 40% din totalul costurilor eligibile ale proiectului și în totalitate din costurile neeligibile ale proiectului, a doua din componenta națională, în proporţie de 15% din totalul costurilor eligibile ale proiectului, și a treia, din componenta Uniunii Europene, în proporţie de 45% din totalul costurilor eligibile ale proiectului, prin programul “Coeziune Economică și Socială PHARE 2001 – 2002”.
Mai mult, asigurarea componentei locale urma să se facă, potrivit acestei Hotărâri a CGMB, din fondurile Consiliului Local al Sectorului 1. Hotărârea, semnată de președintele de ședință Stelian Găletușă și de secretarul general Dumitru Stănescu, are două anexe. Ambele vizează indicatorii tehnico-economici ai proiectului. Prima vizează o investiție de 10.993,515,8 lei, cu o durată de 18 luni, și constă în finanţarea construirii a doi kilometri liniari de conducte de 600 mm, a 800 de metri liniari de conducte de 400 mm, a unui sistem de colectare a apei cu o capacitate de 5.000 centimetri cubi și a unei stații de pompare a apei de 210 litri pe secundă. A doua anexă vizează aprobarea indicatorilor tehnico-economici pentru o valoare de 28.269.040 lei, pentru finanţarea construcției unui canal colector lung de doi kilometri.
Şase luni mai târziu, Consiliul General al Municipiului București emite o nouă Hotărâre, cu numărul 272 din 25 septembrie 2003, prin care modifică HCGMB nr. 55/2003, în sensul că valoarea totală a investiției se ridică la suma de 31.663.994,1 lei, adică 11.027.371 de euro, la paritatea din anul 2003.
Revenind la rechizitoriul întocmit de DNA, acesta mai dezvăluie faptul că, “în schimbul acestor lucrări, Primăria Municipiului București a primit, prin două acte de donație, deși acest lucru era ilegal, două suprafețe de teren, devenind, astfel, în mod ilegal, proprietara de drept a acestora”. “O instituție publică nu poate dobândi, prin donație, un teren decât în mod pur și simplu, fără îndeplinirea vreunei condiții, Donaţiile terenului respectiv au fost făcute sub condiția realizării lucrărilor de aducțiune apă şi canal, gaze, electricitate, acces și conexiuni la drumurile existente, situație total nelegală”, mai arată procurorii.
DNA vorbește despre două acte de donație. În realitate, au fost trei acte de donație. “Jurnalul Național” a descoperit faptul că, în data de 8 aprilie 2004, la nici cinci luni de la modificarea HCGMB 55/2003, Consiliul de Administrație al SC Băneasa Investments SA a decis să doneze Primăriei Capitalei un teren de 94.819 metri pătrați, din aportul USAMV la capitalul social al companiei, teren având numărul cadastral provizoriu 4506/1/1, conform unor documente autentificate la Biroul Notarului Public Sandina Tabarana. În 27 aprilie 2004, ca urmare a unei expuneri de motive a primarului general, Traian Băsescu, Consiliul General al Municipiului București decide să primească această donație. În anexa Hotărârii 74/2004, este atașat și contractul încheiat între Băneasa Investments SA și Primăria Capitalei, contract semnat din partea lui Puiu Popoviciu de către directorul general Mihai Alexandru Mateescu, iar din partea municipalității, de către împuternicitul Vasile Gherasim, la acea dată primar al Sectorului 1.
Această hotărâre și contractul de donație încheiat au fost, însă, anulate, prin sentinţa nr. 3440 din 15 septembrie 2004, de către Tribunalul București. Așa stând lucrurile, în 28 decembrie 2004, Consiliul General, sub conducerea Mioarei Mantale, s-a întrunit într-o ședință extraordinară, pentru a adopta o nouă Hotărâre, cu numărul 261, prin care CGBM acceptă o nouă donație din partea Băneasa Investments SA, de 98.543,34 metri pătrați de teren în aceeași zonă. Mai mult, în data de 3 martie 2005, Consiliul General adoptă altă Hotărâre, cu numărul 52, semnată de președintele de ședință Aristotel Toma și de secretarul general Dumitru Stănescu, prin care se acceptă de către Primărie o a treia donație din partea lui Puiu Popoviciu, de 183.573,83 metri pătrați de teren. Toate cele trei hotărâri, precum și cele două privind finanțarea lucrărilor de construcţie a utilităților, au avut la bază câte o expunere de motive, întocmită de primarul general al Capitalei.
