Premium
Ies la iveală noi acuzaţii grave la adresa firmei Tel Drum despre care se spune că ar aparţine, de fapt, şefului PSD, Liviu Dragnea. Procurorii Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) spun că cei de la Tel Drum au creat aparenta unei stari de insolventa, dar de fapt societatea nu are probleme financiare, conform ziare.com. Motivul:
De ce s-a au decis cei de la Tel Drum să bage firma în insolvenţă? Procurorii spun că cei de la Tel Drum vor sa se sustraga de la raspunderea penala in dosarul deschis lui Liviu Dragnea. Directorul general al societatii, Petre Pitis, se apără şi spune că firma are probleme cu lichiditatile si a avut mai multe incidente la plati.
Citește și: O nouă ORDONANȚĂ de URGENȚĂ a Guvernului Dăncilă! Cine beneficiază de ea
Firma a avut in ultimii ani contracte uriase cu statul, cu administratia locala sau finantate din fonduri europene. Toti actionarii au votat in unanimitate pentru deschiderea procedurii de insolventa, iar de intreaga procedura a fost delegat sa se ocupe Petre Pitis. Pitis a trimis şi notificare catre Directia Generala de Administrare a Marilor Contribuabili in care anunta intentia de a intra in insolventa.
Citește și: Și-ar dori-o mulți români! Ce pensie încasează fostul președinte Emil Constantinescu
La începutul lunii ianuarie, procurorii DNA au pus firma sub acuzare pentru constituire a unui grup infractional organizat, evaziune fiscala si complicitate la doua infractiuni de abuz in serviciu. Masura a fost luata in dosarul in care Dragnea este cercetat ca ar fi in spatele societatii.
Potrivit directorului general al Tel Drum, firma se afla in incetare de plati, neputand acoperi debitele scadente pe care le inregistreaza la bugetul de stat, asociati, institutii de credit si furnizori, restantele depasind suma de 10.000.000 de lei. "Astfel, cum se poate observa, starea de insolventa este vadita si caracterizata de lipsa totala a disponibilitatilor banesti, motiv pentru care formulam prezenta cerere", a concluzionat Petre Pitis.
Potrivit datelor prezentate instantei, Tel Drum a avut in 2016 un numar de 696 de salariati. Profitul brut in acel an a fost de 3 milioane de lei, iar cel net de 2,1 milioane de lei. Cifra de afaceri: 223 de milioane de lei. Dupa ce s-a depus cererea de insolventa, alte doua firme au facut o cerere similara: Aversa Manufacturing, care are creante de recuperat de la Tel Drum in valoare de 4,8 milioane de lei si firma de paza Europrotect Security, care are de recuperat de la Tel Drum suma de 1,2 milioane de lei.
Citește și: Consiliul Concurenței scoate la lumină! Ce mai achiziționează Banca Transilvania odată cu Bancpost
La o săptămână distanţă, procurorii DNA au cerut Tribunalului Bucuresti luarea, pentru o durata de 60 de zile, a masurii preventive constand in interdictia initierii procedurii de dizolvare sau lichidare a persoanei juridice Tel Drum. Instanta a admis solicitarea DNA. "Exista suspiciunea rezonabila ca aceasta actioneaza cu rea-credinta, in vederea sustragerii de la tragerea la raspundere penala", arata procurorul DNA. "Alegerea acestei modalitati de a crea aparenta unei stari de insolventa si care subliniaza lipsa de buna credinta a inculpatului (Tel Drum -n.red.) este evidentiata de faptul ca in perioada anterioara emiterii acestor instrumente de plata, societatea nu a avut alte inscrieri de refuz, ceea ce denota ca reprezentantii acesteia cunosteau modalitatile prin care se putea derula in mod eficient activitatea comerciala, ca in mod intentionat au emis intrumentele dupa ce au luat la cunostinta atat faptul ca s-a dispus o masura asiguratorie, cat si faptul ca unitatea bancara dorea rambursarea anticipata, putand lesne sa intuiasca care vor fi efectele actiunilor de emitere in cascada a instrumentelor de plata", arata DNA.
Tribunalul Teleorman a explicat de ce a decis intrarea Tel Drum in insolventa, chiar daca Tribunalul Bucuresti a oprit lichidarea/dizolvarea societatii. "Masurile asiguratorii dispuse in cadrul procesului penal nu sunt incompatibile cu procedura insolventei. Acesta din urma are scopul de a asigura acoperirea pasivului debitorului ori redresarea activitatii acestuia, printr-o procedura colectiva, in vreme ce masurile asiguratorii penale au scopul de a preveni ascunderea, distrugerea, instrainarea sau sustragerea de la urmarire a bunurilor care pot face obiectil confiscarii speciale sau al confiscarii extinse ori care pot servi la garantarea executarii pedepsei amenzii sau a cheltuielilor judiciare ori a repararii pagubei produse prin infractiune", arata Tribunalul Teleorman, conform sursei citate.
