Premium
În REVISTA PRESEI de astăzi, stiripesurse.ro vă propune o analiză din cotidianul Adevărul referitoare la reinventarea lui Vladimir Putin în politica internațională, o consecință a politicii externe a președintelui american Donald Trump.
Adevarul:
Cancelarul german Angela Merkel, preşedintele francez Emmanuel Macron şi premierul nipon Shinzo Abe sunt liderii care l-au vizitat pe Vladimir Putin în mai puţin de două săptămâni, asta deşi sunt încă destule dosare internaţionale unde viziunea Federaţiei Ruse diferă de cea a statelor occidentale.
Mahmoud Abbas, cel care conduce Autoritatea Palestiniană a efectuat o vizită recentă la Moscova încercând să găsească în Vladimir Putin un partener în contextul deciziei Casei Albe de a muta ambasada la Ierusalim.
Acum, Merkel şi Macron apelează la Putin nu doar din raţiuni economice, ci şi geopolitice, Moscova jucând un rol esenţial în menţinerea acordului nuclear iranian.
Sigur, este încă greu de crezut că Rusia şi Uniunea Europeană, condusă acum prin tandemul franco-german, vor ajunge la un consens cu Federaţia Rusă prind soluţionarea crizelor din Siria sau Ucraina, însă dosarul nuclear poate fi începutul pentru resetarea relaţiei.
La rândul său, Shinzo Abe caută soluţionarea unui diferend teritorial între Japonia şi Rusia vechi de mai bine de 70 de ani, iar regimul de la Tokio a avut o politică mult mai soft faţă de Moscova în ultimii ani. Să nu uităm că în 2016, Abe a avut o întrevedere la Soci cu Vladimir Putin, în ciuda recomandărilor SUA de a evita acest lucru, construind apoi un portofoliu guvernamental pentru cooperarea economică dintre ţara sa şi Rusia. Nu în ultimul rând, Japonia este singurul stat membru G7 care nu a expulzat diplomaţi ruşi în cazul Skripal.
De aici, a specula o ruptură în relaţiile nipono-americane ar fi o imensă greşeală, Abe chiar urmând să se revadă cu Donald Trump în perioada următoare pentru a discuta dosarul nord-coreean, însă poziţionarea acestor lideri faţă de Vladimir Putin arată că şeful statului rus redevine un lider frecventabil. (Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Drama politică din Italia creează pe pieţele europene cele mai intense turbulenţe de după criza grecească şi riscă să devină o nouă criză a euro. Băncile italiene, care deţin o mare parte din datoriile guvernului de la Roma, sunt în linia întâi sub tirul investitorilor.
După alegerile italiene din martie, investitorii s-au temut că la putere în Italia, una dintre cele mai mari economii din zona euro, va ajunge o coaliţie de partide populiste care printr-un program de cheltuieli pentru pensii şi săraci şi de reduceri de taxe de 100 de miliarde de euro va destabiliza bugetul ţării. Acestea în condiţiile în care Italia are o datorie guvernamentală enormă, de 2.300 de miliarde de euro, echivalentul a 132% din PIB - cel mai ridicat nivel din UE după cel al Greciei.
Acum, după ce preşedintele Sergio Mattarella a respins guvernul propus de populişti, în care figura un ministru al economiei eurosceptic, teama este că noile alegeri se vor transforma într-un referendum privind rămânerea Italiei în zona euro.
Ieri, marile burse europene, de la Milano şi Paris la Frankfurt şi Londra, evoluau în scădere, în timp ce euro se deprecia în raport cu dolarul. Costurile de finanţare ale Italiei şi Spaniei creşteau, după cum au arătat yieldurile obligaţiunilor guvernamentale ale celor două ţări.
Advertisement
Formaţiunea antisistem Mişcarea 5 Stele şi partidul radical de dreapta Liga, care au majoritatea în parlament, au anunţat că vor bloca un nou guvern format de fostul oficial al FMI Carlo Cottarelli, numit ca premier interimar de preşedintele Mattarella. Dacă noul premier pierde votul de încredere, urmează curând alegeri.
Astfel de turbulenţe politice nu sunt ceva nou pentru Italia, o ţară cu o scenă politică instabilă. Italia a avut 64 de guverne după cel de-al Doilea Război Mondial, notează BBC. Noutatea constă în faptul că populiştii au câştigat mandatul popular pentru guvernare. Cottarelli spune că dacă guvernul său nu supravieţuieşte votului de încredere vor urma noi alegeri după august sau la începutul anului viitor. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
Franţa depune noi eforturi pentru soluţionarea crizei politice din Libia. Un “summit” pe această temă a avut loc marţi 29 mai la Palatul Elysée, la iniţiativa preşedintelui Emmanuel Macron şi sub egida Organizaţiei Naţiunilor Unite. Responsabilii libieni invitaţi la Paris s-au angajat să coopereze pentru organizarea, pe 10 decembrie anul acesta, de alegeri legislative şi prezidenţiale în Libia. Seful statului francez consideră că reuniunea de la Paris a avut “un caracter istoric” şi că reprezintă “o etapă cheie în vederea reconcilierii în Libia”.
Responsabilii libieni, printre care mareşalul Haftar care controlează estul ţării şi şeful guvernului de uniune naţională Fayez al-Sarraj, s-au angajat aşadar să accepte vocea urnelor. Ei au făcut-o în faţa preşedintelui francez, a responsabililor trimişi de ONU precum şi în faţa unor şefi de stat, de guvern sau emisari reprezentînd 20 de ţări, unele vecine cu Libia.
Intreaga comunitate internaţională consideră că în prezent, după şapte ani de la căderea lui Muammar Gaddafi, este momentul ca Libia să-şi regăsească unitatea şi stabilitatea. Si aceasta pentru a nu fi sursă de instabilitate şi de haos într-o întreagă regiune deja fragilizată de diverse crize şi conflicte.
Cît de "istoric" a fost acest summit vom vedea în decembrie, şi chiar şi pînă atunci dacă pregătirile în vederea alegerilor din Libia vor avansa. Primul ministru Fayez al-Sarraj a lansat un apel cerînd ca toate luptele să înceteze în Libia şi ca toate facţiunile rivale să se aşeze la masa dialogului. Liderii libieni prezenţi la Paris s-au mai angajat să adopte "o bază constituţională" şi legi electorale, pînă în septembrie, astfel încît să se poată desfăşura în condiţii de transparenţă alegerile din decembrie.
Comentatorii Agenţiei France Presse consideră însă că unele miliţii şi mişcări jihadiste se vor opune acestui proces electoral, recurgînd eventual la forţă. (Mai multe detalii AICI)
Mediafax:
Marea Britanie ar putea adera din nou la Uniunea Europeană după Brexit, admite deputatul eurosceptic Jacob Rees-Mogg, membru al Partidului Conservator, informează cotidianul The Telegraph.
Jacob Rees-Mogg a subliniat că rezultatul referendumului din 2016 privind apartenenţa Marii Britanii la UE "trebuie respectat şi trebuie implementat", exprimând opoziţie faţă de ideea organizării unui nou plebiscit pentru aprobarea acordului privind ieşirea din Blocul comunitar european.
Parlamentarul eurosceptic britanic a exprimat prudenţă în legătură cu invitaţia adresată oficialilor britanici de a participa la negocierile de la Bruxelles pe tema bugetului Uniunii Europene pentru perioada 2020-2027. Apare riscul ca Marea Britanie "să înceapă să asume responsabilităţi" în procesul decizional bugetar european, după care "ar putea primi nota de plată" la final.
Cu toate acestea, Jacob Rees-Mogg a lăsat deschisă posibilitatea ca Marea Britanie să adere din nou la Uniunea Europeană după ieşirea programată în martie 2019. Orice decizie de reintegrare în UE "ar fi una a electoratului" britanic, a subliniat politicianul eurosceptic. (Mai multe detalii AICI)
