Premium
Premiile literare acordate în 2019 au fost marcate de premiere, dar şi de controverse. Într-un gest fără precedent, Academia Suedeză a anunţat doi laureaţi ai Nobelului pentru Literatură - Olga Tokarczuk, pentru anul 2018, şi Peter Handke, pentru 2019 - după ce decernarea de anul trecut a fost amânată din cauza unui scandal de agresiune sexuală care a afectat prestigiosul for, iar Booker Prize a fost acordat anul acesta în mod excepţional ex-aequo scriitoarelor Margaret Atwood şi Bernardine Evaristo notează Agerpres
Olga Tokarczuk, recompensată cu Nobelul pentru "o imaginaţie narativă care, cu pasiune enciclopedică, reprezintă traversarea hotarelor ca o formă de viaţă'', este considerată în Polonia una dintre cele mai talentate romanciere din generaţia sa, volumele sale se află pe lista celor mai bine vândute cărţi în Polonia şi au fost traduse în peste 25 de limbi, inclusiv în catalană şi chineză. Multe dintre acestea au fost adaptate pentru scenă sau ecran. Scriitoarea a câştigat în 2018 o altă importantă distincţie, Man Booker International pentru romanul său tradus în limba engleză "Flights" (''Rătăcitorii'', în ediţia din limba română).
Tokarczuk s-a născut la 29 ianuarie 1962, în oraşul Sulechow, din vestul Poloniei, într-o familie de profesori. După ce şi-a luat licenţa în psihologie la Universitatea din Varşovia, a devenit interesată de scrierile lui Karl Jung şi a lucrat o perioadă ca psihoterapeut în oraşul Walbrzych (sud-vest). Înainte de debutul în proză, a publicat o antologie de poeme.
În limba română, din opera Olgăi Tokarczuk au apărut volumele de proză ''Rătăcitorii'', ''Ultimele povestiri'', ''Poartă-ţi plugul peste oasele morţilor'', ''Străveacul şi alte vremi'', ''Călătoria oamenilor Cărţii'', ''Casă de zi, casă de noapte''.
Austriacul Peter Handke, recompensat cu Nobel ''pentru o operă marcantă care, cu ingenuitate lingvistică, a explorat periferia şi specificitatea experienţei umane'', este autorul unei opere ample: circa 40 de romane, eseuri şi memorii, circa 15 piese de teatru, dar şi scenarii, printre care şi cel al peliculei ''Wings of Desire'' (1987), în regia lui Wim Wenders.
Anunţul decernării premiului Nobel acestui scriitor, cunoscut pentru luările sale de poziţie pro-sârbe în timpul războaielor din anii '90 în fosta Iugoslavie, nu a întârziat să stârnească controverse. La începutul lunii decembrie, autorităţile din Sarajevo, l-au declarat pe Handke "persona non grata" din cauza sprijinului exprimat de acesta în favoarea fostului preşedinte sârb Slobodan Milosevic şi a negării genocidului comis în 1995 în oraşul bosniac Srebrenica, iar ambasadorii din Albania, Bosnia, Croaţia, Kosovo, Macedonia de Nord şi Turcia au boicotat ceremonia de înmânare a premiilor Nobel.
Academia Suedeză şi-a apărat decizia de a acorda Nobelul lui Handke, afirmând că scriitorul austriac a făcut comentarii provocatoare, dar nu a susţinut vărsarea de sânge.
Aparţinând minorităţii slovene din Austria după mamă, de origine germană după tată - pe care îl va cunoaşte abia la maturitate -, scriitorul s-a născut în 1942 în regiunea Carintia (sud) în satul Griffen, de care mărturiseşte că se simte în continuare legat, şi se afişează în continuare drept unul dintre puţinii intelectuali occidentali pro-sârbi.
Scriitoarele Margaret Atwood şi Bernardine Evaristo, recompensate ex-aequo cu Booker Prize 2019
Scriitoarea canadiană Margaret Atwood, autoarea romanului ''The Testaments'', şi autoarea anglo-nigeriană Bernardine Evaristo, autoarea ''Girl, Woman, Other'', au fost recompensate ex-aequo cu Booker Prize 2019, o distincţie literară care răsplăteşte opere de ficţiune scrise în limba engleză şi publicate în Regatul Unit sau Republica Irlanda.
Atwood, care a mai câştigat Booker Prize în anul 2000 pentru ''The Blind Assassin'', a devenit, la 79 de ani, cea mai vârstnică laureată a acestui premiu. Autoarea canadiană este a patra persoană şi a doua femeie laureată de două ori cu Booker, după Hilary Mantel, J.M. Coetzee şi Peter Cary.
Bernardine Evaristo a fost premiată pentru creaţia sa polifonică ''Girl, Woman, Other'', care explorează condiţia femeii în societatea britanică modernă. Potrivit preşedintelui juriului, romanul oferă ''diversitatea minunată a femeilor britanice de culoare din zilele noastre. Cartea aceasta este revoluţionară''.
Booker Prize a mai fost acordat ex aequo de două ori, în 1974, împărţit de Nadine Gordimer şi Stanley Middleton, şi în 1992, atribuit scriitorilor Michael Ondaatje şi Barry Unsworth.
Pentru ediţia de anul acesta, cea de-a 50-a, pe lista scurtă s-au aflat, pe lângă cele două câştigătoare, alţi patru nominalizaţi: scriitorul britanic de origine indiană Salman Rushdie, cu ''Quichotte'', scriitorul nigerian Chigozie Obioma, cu ''An Orchestra Of Minorities'', autoarea americană Lucy Ellmann, selectată cu ''Ducks, Newburyport'', şi Elif Shafak, scriitoare din Turcia, cu ''10 Minutes 38 Seconds In This Strange World''.
Scriitorul Bart van Es a câştigat premiul Costa Book Of The Year cu biografia unei supravieţuitoare a Holocaustului
Biografia ''The Cut Out Girl'', de Bart van Es, a câştigat premiul Costa Book Of The Year pentru o poveste ''extrem de importantă'' despre legături de familie şi traumele Holocaustului. ''The Cut Out Girl'' spune povestea lui Lien, o fetiţă evreică de opt ani, salvată în mod miraculos de la exterminare - peste 100.000 dintre cei 140.000 de evrei din Olanda au murit în timpul Holocaustului - şi scoate în evidenţă legătura care devine din ce în ce mai puternică dintre scriitor şi subiectul său.
Câştigătorii celorlalte categorii au fost: Sally Rooney, care a devenit cea mai tânără câştigătoare la categoria roman, pentru ''Normal People'', Stuart Turton, cel mai bun debut, cu ''The Seven Deaths Of Evelyn Hardcastle'', o poveste poliţistă complexă şi dinamică a cărei acţiune se desfăşoară într-o locuinţă de la ţară în anii '20, J.O. Morgan, la categoria poezie cu volumul ''Assurances'', Hilary McKay, la categoria cărţi pentru copii cu ''The Skylarks' War''.
Înfiinţate în 1971 sub denumirea Whitbread Literary Awards, premiile Costa recompensează cele mai valoroase opere ale anului scrise de autori din Marea Britanie şi Irlanda în cinci categorii: roman la debut, roman, biografie, poezie, carte pentru copii.
Azareen Van der Vliet Oloomi, recompensată cu PEN/Faulkner pentru ficţiune pentru un roman despre exil
Azareen Van der Vliet Oloomi a fost recompensată cu premiul PEN/Faulkner pentru ficţiune pentru ''Call Me Zebra'', un roman despre exil şi teorie literară, apreciat de juriu pentru "vocea sa unică, aventuroasă şi plină de umor erudit". Van der Vliet Oloomi, care este şi autoarea romanului ''Fra Keeler'', predă scriere creativă la University of Notre Dame.
Pe lista nominalizaţilor, s-a aflat şi Richard Powers, cu romanul său ''The Overstory'', câştigător al premiului Pulitzer.
Van der Vliet Oloomi a menţionat într-o declaraţie că pe lista cărţilor sale preferate se află ''The Sound and the Fury'', de William Faulkner, şi ''Beloved'' de Toni Morrison. ''Call Me Zebra'' este parţial un tribut adus scriitorilor care au avut curajul şi voinţa de a-şi imagina ''ceea ce înseamnă să fii uman'' într-o lume crudă.
PEN/Faulkner Award for Fiction a fost înfiinţat în 1980 de către scriitoarea Mary Lee Settle ca răspuns la ceea ce autoarea considera tendinţa de mercantilizare a premiilor din industria literară americană. Purtând numele organizaţiei internaţionale a scriitorilor International PEN şi a romancierului William Faulkner, premiul a fost conceput ca o distincţie independentă, imună la interesele industriei editoriale şi la gustul publicului. Câştigătorul primeşte un premiu de 15.000 de dolari.
Richard Powers a câştigat premiul Pulitzer pentru ficţiune cu romanul ''The Overstory''
Scriitorul Richard Powers a obţinut premiul pentru ficţiune cu romanul ''The Overstory'', o poveste din epoca schimbărilor climatice, care vorbeşte despre nouă personaje conectate de pasiunea comună pentru copaci şi implicarea în iniţiativele pentru stoparea distrugerii pădurilor. Potrivit juriului, volumul este o ''lucrare impresionantă şi plină de pasiune despre activism şi rezistenţă.''
''The Overstory'' spune povestea unui cerc restrâns de persoane ale căror vieţi sunt legate de copacii pe care au jurat că îi vor proteja de defrişări şi alte ameninţări. Potrivit juriului, romanul lui Powers este "o naraţiune cu o structură ingenioasă care se ramifică şi se învolburează asemenea copacilor din mijlocul poveştii, a căror minune şi conectivitate face să vibreze vieţile oamenilor care trăiesc în mijlocul lor". Romanul a primit şi alte premii şi nominalizări, fiind inclus pe lista scurtă pentru Man Booker Prize şi pe lista lungă pentru ALA Andrew Carnegie Medal for Excellence. ''The Echo Maker'', unul dintre romanele anterioare al scriitorului, a fost premiat cu National Book Award şi a fost finalist pentru Pulitzer în 2007.
Înfiinţate în 1917 la iniţiativa jurnalistului american de origine ungară Joseph Pulitzer, premiile Pulitzer recompensează cele mai valoroase realizări în domeniul jurnalismului, literaturii, dramaturgiei şi muzicii din Statele Unite. Premiile sunt acordate anual de Şcoala de Jurnalism din cadrul Universităţii Columbia New York, pentru 21 de categorii. La categoria literatură premiul este acordat "unei opere de ficţiune remarcabile publicate pe parcursul anului de un autor american, preferabil despre viaţa americană". Câştigătorul primeşte un premiu de 15.000 de dolari.
Romanul ''An American Marriage'', al scriitoarei Tayari Jones, recompensat cu Women's Prize For Fiction
Romanul ''An American Marriage'', ''un comentariu actual despre viaţa americană modernă'', care spune povestea ''unei căsnicii destrămate de nedreptatea rasială'', al scriitoarei americane Tayari Jones, a fost recompensat cu Women's Prize For Fiction, una dintre cele mai prestigioase distincţii literare britanice.
Romanul a primit deja recenzii favorabile din partea realizatoarei de televiziune Oprah Winfrey, care s-a arătat interesată de realizarea unei adaptări cinematografice a volumului, precum şi din partea fostului preşedinte al Statelor Unite Barack Obama. Tayari Jones, care a mai publicat patru romane, a fost apreciată de juriu ca ''o voce de care avem nevoie acum mai mult ca oricând''.
Profesoara universitară Kate Williams, preşedinta juriului, a catalogat romanul ''o carte minunată, înduioşătoare şi emoţionantă''. "Este vorba despre o căsătorie destrămată de nedreptăţile rasiale, dar la scară mare, politică", a mai spus aceasta. "Este o poveste importantă, actuală, despre ceea ce se întâmplă în lume".
Pe lista scurtă a nominalizărilor s-au mai aflat volumele ''The Silence Of The Girls'', de Pat Barker, ''My Sister, The Serial Killer'', de Oyinkan Braithwaite, ''Ordinary People'', de Diana Evans, şi ''Circe'', de Madeline Miller.
Autoarei i-a fost înmânat un premiu de 30.000 de lire sterline în cadrul unei festivităţi desfăşurate în Londra. Women's Prize for Fiction recompensează ''excelenţa, originalitatea şi accesibilitatea în literatura scrisă de femei din lumea întreagă''.
Premiul Man Booker International pe 2019, decernat unei scriitoare din Oman
Jokha Alharthi, prima scriitoare din Oman tradusă în limba engleză, a câştigat premiul literar Man Booker International pentru romanul "Celestial Bodies" ("Corpurile Celeste"), care urmăreşte istoria unei familii din Oman timp de trei generaţii.
''Celestial Bodies" s-a impus în faţa altor cinci romane finaliste la acest premiu, adjudecându-şi prestigioasa distincţie, care include o recompensă financiară în valoare de 50.000 de lire sterline (63.500 de dolari), împărţită în mod egal între autor şi traducător.
"'Corpuri Celeste' este o carte care-ţi câştigă în egală măsură mintea şi inima", a declarat Bettany Hughes, preşedinta juriului, la ceremonia organizată la centrul cultural-artistic Roundhouse din Londra.
Jokha Alharthi va fi totodată ultimul autor recompensat cu premiul intitulat "Man Booker International", care a debutat în 2005 ca un premiu bienal pentru autorii de limbă străină ale căror cărţi sunt disponibile la nivel mondial în limba engleză. Man Booker International va fi cunoscut începând din 1 iunie 2020 sub numele de "International Booker Prize", în condiţiile în care sponsorizarea sa de către grupul Man a încetat anul acesta.
Scriitorii Laurent Binet, Jean-Paul Dubois şi Karine Tuil, printre laureaţii celor mai prestigioase distincţii literare franceze
Marele Premiu pentru Roman al Academiei Franceze a deschis sezonul premiilor literare din Franţa, urmat de alte prestigioase distincţii din domeniul editorial francofon precum premiile Renaudot, Goncourt, Femina, Medicis şi Interallie.
Scriitorul Laurent Binet a fost recompensat la sfârşitul lunii octombrie cu Marele Premiu pentru Roman al Academiei Franceze, pentru volumul "Civilizations", o ucronie multiculturală publicată de editura Grasset, care imaginează o istorie alternativă, în care Cristofor Columb nu a cucerit America, iar incaşii, conduşi de Atahualpa, debarcă în Europa sângeroasă din epoca împăratului Carol Quintul, subminată de războaie religioase, Inchiziţie şi lupte pentru putere.
Premiul Renaudot a revenit anul acesta scriitorului Sylvain Tesson, autorul romanului "La Panthere des neiges", publicat la editura Gallimard, care relatează întâlnirea sa cu fotograful specializat în imagini cu animale Vincent Munier, care l-a invitat să călătorească alături de el în Tibet pentru a observa ultimele exemplare de leoparzi ai zăpezii care trăiesc în libertate. Scriitorul francez descrie în cartea sa un fel de savană africană, care s-ar afla la o altitudine de peste 4.000 de metri, unde pot fi întâlnite turme de antilope, capre de munte şi cirezi de iaci care traversează vaste întinderi ierboase, presărate cu dune. Tesson a fost desemnat câştigător deşi numele său nu figura în selecţia finală a acestui trofeu literar. "Sunt ca un iepure scos din pălărie, mă simt ca o panteră într-o lume ordonată", a declarat Sylvain Tesson, un scriitor în vârstă de 47 de ani, pasionat de călătorii.
Scriitorul Jean-Paul Dubois a câştigat premiul Goncourt cu romanul "Tous les hommes n'habitent pas le monde de la meme facon" (editura L'Olivier), un roman bulversant şi nostalgic despre fericirea pierdută. Recompensat deja cu Premiul Femina în anul 2004 - pentru romanul "Une vie francaise" -, Jean-Paul Dubois, un scriitor discret şi popular, originar din Toulouse, în vârstă de 69 de ani, şi-a construit în 30 de ani o carieră solidă, bazată pe o operă literară care i-a sedus pe cititori prin delicateţea şi profunda sa umanitate. Cel de-al 22-lea titlul al romancierului francez, publicat de editura L'Olivier într-un roman de 256 de pagini, prezintă povestea unui bărbat, Paul Hansen, care se află într-o închisoare din Bordeaux în momentul în care personajul său este prezentat cititorilor. Paul Hansen, naratorul volumului, explică felul în care a ajuns să împartă celula cu un membru al clubului de motociclişti Hells Angels, un personaj formidabil, înspăimântător şi emoţionant, care îşi doreşte "să îi despice în două" pe adversarii lui, dar care este terorizat de şoareci şi de foarfecele frizerilor.
Premiul Goncourt al Liceenilor, o distincţie literară acordată de un juriu format din aproape 2.000 de elevi care citesc şi evaluează romanele nominalizate la premiul Goncourt, a fost câştigat în 2019 de romanciera Karine Tuil, pentru volumul ''Les choses humaines'' (Gallimard), scriitoare care primise, cu o zi înainte, o altă prestigioasă distincţie literară, premiul Interallie. ''Les Choses humaines'' spune povestea lui Alexandre, fiul unei familii de vază (Jean, tatăl, este un jurnalist celebru de televiziune, mama sa, Claire, este o cunoscută eseistă feministă), acuzat de viol.
Scriitorul francez Sylvain Prudhomme a fost recompensat cu premiul literar Femina pentru ''Par les routes'', al optulea roman al autorului, care are în prim-plan un bărbat de aproximativ patruzeci de ani, numit doar ''autostopistul''. Într-o relaţie de cuplu cu o traducătoare pe nume Marie şi tată al unui băieţel, autostopistul nu se poate abţine să nu plece regulat - ridicând degetul mare sus - la întâmplare, pe drumurile Franţei. Cartea lui Sylvain Prudhomme, al cărui nume a figurat în selecţiile pentru premiile Renaudot, Interallie şi Marele Premiu pentru Roman al Academiei Franceze, publicată de L'arbalete/Gallimard, este o odă splendidă adusă libertăţii. O multitudine de existenţe sunt posibile, aminteşte scriitorul.
Premiul Femina pentru roman străin - Prix Femina Etranger - destinat scriitorilor de alte limbi, a fost atribuit autorului spaniol Manuel Vilas pentru ''Ordesa'' (Éditions du Sous-Sol), iar premiul Femina pentru eseu - Prix Femina Essai - a fost obţinut de Emmanuelle Lambert pentru ''Giono furioso'' (Stock). Irlandeza Edna O'Brien, care a concurat la categoria Femina pentru roman străin cu ''Girl'', a primit "un premiu special pentru ansamblul operei sale literare".
Premiul Medicis a fost atribuit scriitorului Luc Lang pentru volumul ''La tentation'', publicat la editura Stock, un roman sobru şi pătrunzător, care spune povestea unei lumi pe cale să se prăbuşească. Protagonistul romanului ''La tentation" este François, un chirurg renumit în vârstă de 50 de ani, tatăl a doi copii. Mathieu, fiul său, trăieşte în exil la New York, lucrează în domeniul financiar şi este adeptul investiţiilor riscante. Mathilde, fiica sa, îşi abandonează studiile de medicină pentru a se dedica relaţiei cu un bărbat de succes, lipsit de scrupule, client al fratelui său. Prin intermediul celor doi copii, François este martorul dispariţiei lumii aşa cum o ştia el
