DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

După 25 de ani, Isărescu a scăpat de un alt coşmar

revista presei

Ziarul Financiar:

În trimestrul întâi din 2015 România a raportat o creştere economică de 4,3% faţă de T1 2014 şi de 1,6% faţă de T4 din 2014. Este al doilea cel mai bun trimestru economic din ultimii şapte ani ca ritm de creştere după T4 din 2013, când plusul a fost de 5,2% (faţă de T4/2012)... Ceea ce putem remarca este că această creştere economică este sustenabilă, adică are loc fără să înrăutăţească alţi indicatori macro, aşa cum s-a întâmplat în perioada de boom 2005-2008, pe credite/datorie (chiar dacă dobânzile erau mari atât la lei, cât şi la euro), pe scăderea cursului (de la 4 lei la 3,3 lei pentru un euro), pe deficit de cont curent (peste 10% din PIB în 2008, adică 15 miliarde de euro numai într-un an, ceea ce a avut ca rezultat în 2009 imensul împrumut de la FMI), sau cum s-a întâmplat în anii ’90 (inflaţie, deficit bugetar mari, nerestructurarea întreprinderilor de stat, producţie fără desfacere, şi creditarea operată de băncile de stat). Creşterea economică de acum are loc în condiţiile unei inflaţii infime (sub 1% pe an), pe o cerere care creşte uşor în volum, dar fără creşteri de preţuri, pe un curs valutar leu/euro extrem de stabil (BNR face eforturi chiar să nu scadă), cu dobânzile la cel mai redus nivel istoric – indicele Robor (lei) la trei luni este de 1,5% pe an, iar Euribor (euro) este de MINUS -0,010% pe an - cu un surplus bugetar şi cu un surplus al balanţei externe (ceea ce nu este neapărat de bine, pentru că banii pleacă din România, se repatriază). De când s-a instalat la BNR, în mai 1990, Mugur Isărescu a avut câteva coşmaruri: inflaţia, cursul valutar, deficitul de cont curent (consumăm mai mult decât ne permitem, iar diferenţa o acoperim prin datorie externă), creşterea economică, dar sustenabilă, fără să pocnească alţi indicatori macro, şi situaţia sistemului bancar. Primii patru indicatori sunt bifaţi, iar al cincilea – situaţia sistemului bancar, de data asta privat – este în curs de rezolvare, procesul de curăţenie de credite neperformante desfăşurându-se accelerat, sub presiunea BNR. La anul băncile locale o vor lua de la zero, aproape curate, nota de plată a creditelor acordate pe bandă rulantă în perioada de boom şi transformate în neperformante în criză fiind onorată de acţionari şi clienţii buni.

Digi24:

Ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici, a declarat că toată lumea își dorește scoaterea taxei pe stâlp și a supraacizei, însă spune că este un deziderat greu de atins. „Discuția trebuie purtată în Camera Deputaților. Sunt păreri pro și contra. Noi toți ne dorim să se scoată. De exemplu, taxa pe stâlp se duce indirect în tarif, pentru că sunt companii mari de stat cărora li se aplică această taxă pe partea de utilități și care duc această taxă în tarif. Se creează un cerc neplăcut. Discuțiile vor fi și de scoatere, dar impactul este unul foarte mare. Știm foarte bine anul viitor avem o țintă de atins, acel deficit de 1, 1 aproximativ, față anul ăsta când avem 1,83 și va fi foarte greu să ne încadrăm în ceea ce înseamnă anul viitor. Din păcate, o crimă făcută de poporul român a fost aceea când s-a asumat de către fostul președinte această țintă de deficit pe care România nu are cum s-o... Alte state și-au asumat-o dar nu în 2016, și ele sunt țări care au avut investiții. România este o țară care are nevoie de investiții. Cum poți să-ți asumi ca președinte o astfel de țintă, când știi foarte bine că țara are nevoie de investiții”, a spus ministrul Finanțelor, Eugen Teodorovici.

Romania Libera:

Sâmbătă s-a consumat cea mai mare manifestație în favoarea Unirii după cele din anii '90, semn că moldovenii încep să perceapă Unirea drept unica soluție la problemele cu care se confruntă Republica Moldova. Expulzarea unuia dintre liderii mișcării este un semn că elita politică moldoveană începe să se teamă. Spre deosebire de anii ’90, când unioniștii erau bătrâni poeți nostalgici, iar acțiunile se rezumau la manifestări de cenaclu, de data aceasta mișcarea unionistă este reprezentantă de tineri și are un caracter pragmatic. La sfârșitul acestei săptămâni, la Riga, summitul Parteneriatului Estic va consemna un pas înapoi al Uniunii Europene în procesul de integrare a statelor din Est - Moldova, Ucraina și Georgia -, iar cele trei state vor rămâne încă o dată suspendate într-un no man’s land între Europa și Rusia, pradă unei elite politice corupte și dependente de Moscova. Tinerii moldoveni care au studiat în România și au apucat să experimenteze la prima mână viața și standardele europene nu mai sunt dispuși să accepte statu quo-ul, iar pentru ei unirea este în primul rând o opțiune politică și socială și mai puțin una națională.

 

Urmărește-ne:
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.