Premium
Un înalt oficial din Armenia a declarat, miercuri noapte, că a fost agreat un armistiţiu cu Azerbaidjanul, după două zile de violenţe legate de o dispută veche de decenii între cele două state foste sovietice pentru teritoriul regiunii Nagorno-Karabah, relatează Reuters.
Azerbaidjanul nu a făcut vreun anunţ cu privire la un armistiţiu care să pună capăt celor mai violente ciocniri dintre cele două state din 2020 încoace.
Rusia este cea mai importantă forţă diplomatică din regiune şi are 2.000 de membri ai trupelor de menţinere a păcii acolo. Moscova a intermediat acordul care a pus capăt luptelor din 2020 – numite al doilea război Karabah – în care sute de persoane au murit.
Agenţiile de presă ruse l-au citat pe Armen Grigorian, secretarul Consiliului de Securitate din Armenia, care a declarat televiziunilor armene: ”Graţie implicării comunităţii internaţionale, s-a ajuns la un acord pentru încetarea focului”.
În anunţ se arată că armistiţiul a intrat în vigoare de câteva ore. Ministrul Apărării din Armenia a declarat anterior că focurile de armă din zona de graniţă au încetat.
Cele două ţări se acuză reciproc pentru noile confruntări.
Premierul armean Nikol Pashinyan a transmis anterior Parlamentului că 105 soldaţi armeni au fost ucişi de la începutul violenţelor, în această săptămână.
Azerbaidjanul a raportat moartea a 50 de militari în prima zi de lupte. Reuters nu a putut verifica afirmaţiile celor două părţi.
Grigori Karasin, un membru cu vechime al camerei superioare a Parlamentului Rusiei, a declarat pentru agenţia de ştiri RIA că armistiţiul a fost încheiat în special în urma eforturilor diplomatice ale Rusiei.
Liderul de la Kremlin, Vladimir Putin, a discutat cu Pashinyan, a spus el. Putin a făcut apel la calm după izbucnirea violenţelor, iar alte ţări au îndemnat la reţinere din partea ambelor tabere.
În adresa sa către Parlament, Pashinyan a spus că ţara sa a făcut apel la Organizaţia Tratatului de Securitate Colectivă, condusă de Moscova, pentru a ajuta la restabilirea integrităţii sale teritoriale.
”Dacă spunem că Azerbaidjanul a desfăşurat o agresiune împotriva Armeniei, înseamnă că au reuşit să preia controlul asupra unor teritorii”, a afirmat el, citat de agenţia rusă TASS.
Armenia şi Azerbaidjanul se luptă de decenii pentru Nagorno-Karabah, o enclavă muntoasă recunoascută ca parte din Azerbaidjan, dar cu o numeroasă populaţie armeană.
Prima dată, luptele au izbucnit spre sfârşitul regimului sovietic, iar forţele armene au preluat controlul asupra unor fâşii mari din teritoriu în şi în apropierea regiunii, la începutul anilot 1990. Azerbaidjanul, sprijinit de Turcia, a recucerit acele teritorii în şase săptămâni, în 2020.
De atunci, încăierări au izbucnit period, în pofisa întâlnirilor dintre Pashinyan şi preşedintele Azerbaidjanului, lham Aliyev, care au avut rolul de a încheia un acord de pace exhaustiv.
Nemulţumirile interne din Armenia în privinţa înfrângerii din 2020 au dus la proteste repetate împotriva lui Pashinyan, care a negat că a încheiat o înţelegere cu Baku.
Într-o postare pe Facebook, el a dat vina pentru aceste afirmaţii pe ”sabotaj informaţional condus de forţe neprietenoase”.
Un conflict pe scară largă ar risca să implice Rusia şi Turcia şi să destabilizeze un coridor important pentru conductele de petrol şi gaze, în contextul în care războiul din Ucraina afectează livrările de energie.
Ministrul adjunct de Externe din Armenia, Paruyr Hovhannisyan, a declarat pentru Reuters că aceste ciocniri ar putea escalada într-un război – un al doilea conflict armat major în fosta Uniune Sovietică, în timp ce armata rusă se concentrează pe Ucraina.
Azerbaidjanul acuză Armenia, care are o alianţă militară cu Moscova şi găzduieşte o bază militară rusească, de faptul că a bombardat unităţi armate.
Baku-ul a afirmat că ministrul de Externe din Azerbaidjan Jeyhun Bayramov s-a întâlnit cu consilierul Departamentului de Stat al SUA pentru Caucaz, Philip Reeker, spunându-I că Armenia trebuie să se retragă de pe teritoriul azer.
Marţi, secretarul de stat al SUA Antony Blinken a declarat că Rusia ar putea fie să ”agite apele”, fie să îşi folosească influenţa pentru a ajuta la ”liniştirea apelor”.
Ministrul de externe francez, Catherine Colonna, a făcut apel, într-o discuţie telefonică cu omologii din cele două ţări, pentru o ”ăncetare a atacurilor împotriva teritoriului armean”.
