Premium
'Am ştiut multă vreme că infectarea cu Ebola obstrucţionează un important compus imunologic numit interferon', a explicat Gaya Amarasinghe, coordonator al studiului. 'Acum ştim cum se reuşeşte acest lucru', a precizat acesta.
Rezultatele au fost publicate miercuri în revista 'Cell Host & Microbe' şi arată că proteina VP24 a virusului Ebola este specializată în blocarea activării interferonului.
Celulele umane au în interior un nucleu în care se află genomul (ansamblul genelor). Sfera este separată de exterior printr-o membrană şi prin sisteme de transport care funcţionează ca nişte 'porţi'. Ca într-un castel medieval, porţile 'decid' cine intră şi cine nu. Acest lucru este esenţial pentru că genele din interior funcţionează ca nişte instrucţiuni care, când sunt citite, modulează funcţionarea celulei şi decid dacă aceasta trăieşte sau moare ori dacă se divizează, de exemplu. În esenţă, sunt un sistem de 'guvernare'.
Virusul Ebola are o moleculă, proteina VP24, care este specializată în închiderea uneia dintre aceste 'porţi'. Obiectivul este de a evita ca o anumită moleculă să ajungă la nucleu. Aceasta este STAT1, un fel de mesager care poate da semnalul de alarmă privind prezenţa virusului. De fapt, când STAT1 intră în nucleu, alertează 'guvernul' în legătură cu prezenţa Ebola sau, mai bine zis, activează lectura genelor astfel încât încep să se producă proteinele interferonului. Iar aceasta i-ar dăuna virusului Ebola.
'Şiretenia' virusului nu se termină însă aici. Cercetătorii au descoperit că în loc să închidă toate 'porţile', adică în loc să blocheze transportul general de molecule către nucleu, virusul se axează pe 'poarta' STAT1. Aceasta se întâmplă pentru că el însuşi are nevoie de aceste porţi pentru a ajunge la sistemul de 'guvernare' al celulei.
Dacă se va înţelege pe deplin acest mecanism, 'vor apărea noi modalităţi de a învinge virusul', a subliniat unul dintre cercetători, Chris Basler.
sursa: agerpres
