DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Șeful Agerpres: Relația actuală dintre presă și politică este una cel puțin complicată/ interviu

Pe 27 martie 2015 va împlini 126 de ani de la înființare. A trecut prin diferite perioade și a încercat să transmită informații corecte de fiecare dată. Despre Agenția Națională de Presă AGERPRES, într-o discuție cu actualul director, Alexandru Giboi, unde am pus accentul pe relația dintre presă și politic, credibilitate, rebranding, istorie, evoluție și greșeli. Un interviu cu șeful agenției naționale de presă acordat publicației TIMPUL:

Cum se poate vorbi în România anului 2015 despre libertatea presei?

Despre libertatea presei se poate vorbi ușor și mult. Multă lume o face, dar puțini sunt cei care vorbesc și pun în practică anumite percepte de bază ale deontologiei profesionale, a căror respectare, de fapt, ne dă măsura libertății presei. O presă liberă este aceea care poate funcționa respectând integral codul deontologic al jurnalistului.

Există aceasta?

Dacă prin „libertatea presei” ne referim, de fapt, la „o presă care să poată să spună orice”, da, acest tip de libertate a presei există acum în România.

Cum vedeți dumneavoastră relația actuală dintre presă și politică?

Relația actuală dintre presă și politică este una cel puțin complicată, dar și foarte strânsă în același timp. Majoritatea subiectelor naționale de impact de pe sumarul zilnic al presei sunt, direct sau indirect, politice. Pe de altă parte, avem oameni de presă, adevărate vedete ale presei politice, cu opțiuni politice clare (cel puțin într-un moment T0), ceea ce poate fi considerat relativ normal și acceptabil, în măsura în care orice om are dreptul la o opțiune politică. Discuția devine mai dificilă atunci când această opțiune politică nu este asumată într-un mod evident, iar actul jurnalistic devine cel puțin sinuos în această situație, publicul neștiind că, de fapt, ceea ce exprimă jurnalistul este viziunea personală, subiectivă. Eu, personal, nu am nici o opțiune politică și nici nu sunt și nici nu am fost vreodată membru al vreunui partid politic.

Cum funcționează cele două?

Din punctul meu de vedere, vă pot spune doar cum ar trebui să funcționeze. Politicul și presa ar trebui să se intersecteze doar la conferințele de presă, la evenimentele publice sau în studiourile de televiziune.

Atunci când sunt acuzații la adresa instituției pe care o reprezentați, cum vă mențineți credibilitatea?

Din fericire, AGERPRES își menține credibilitatea foarte bine, datorită seriozității și profesionalismului oamenilor care muncesc aici. Suntem o echipă și cu bune, și cu rele și îmi doresc să avem aceeași putere de a depăși momente mai puțin ușoare ca atunci când avem, tot împreună, reușite fantastice. Pe de altă parte, uneori, înainte de a pleca urechea la anumite acuzații, trebuie să ne uităm și spre cine le lansează. Astfel cred că putem trece și mai ușor peste unele dintre ele.

Cum ați găsit Agenția Națională de Presă Agerpres atunci când ați fost numit director și ce ați încercat să îmbunătățiți?

Vă voi răspunde folosind câteva cifre concrete: traficul total zilnic pe fostul site public al Agenției nu depășea, în martie 2013, 3 000-4 000 de vizitatori unici pe zi, iar în luna martie 2015 media zilnică este undeva în jurul cifrei de 50 000 de vizitatori unici pe zi, iar trendul este de creștere. De asemenea, veniturile proprii ale Agenției au crescut cu 5% în 2014 față de 2013. Cifrele acestea sunt cât se poate de relevante când vorbim despre evoluția AGERPRES.

Cu ce strategie ați pornit la drum și ce ați reușit să faceți până acum?

Situația Agenției mi-a fost destul de clară de la început, pentru că, pe de o parte, am folosit o parte din produsele Agenției la fostele mele locuri de muncă, iar, pe de altă parte, am lucrat pe teren cu jurnaliștii AGERPRES. Știam că este o instituție publică bogată în resursă umane și cu produse de calitate foarte bună, dar cu o imagine publică perimată. E greu să vinzi un produs foarte bun dacă pe piață nu se știe despre existența lui. Deci primul pas și cel mai important a fost rebrandingul AGERPRES pe care l-am început în 2013, un proces complex, care merge pe două planuri: 1. modernizarea a tot ceea ce ține de partea tehnică – de la noua siglă la noul website, la aplicațiile pentru mobil, la aparatură; 2. recredibilizarea Agenției ca furnizor principal de informații corecte și cu adevărat utile pentru public. Nici unul dintre aceste două planuri nu este finalizat, pentru că aveam mult de recuperat, dar suntem pe drumul cel bun. Cifrele spun asta.

Cum ați simțit că au vrut unii să producă decredibilizarea muncii celor de la Agerpres?

Cred că am greșit luând totul personal. Pe de altă parte, am investit foarte mult timp, muncă și pasiune în AGERPRES, ca să nu fiu dezamăgit de anumite tentative de decredibilizare a Agenției. Dar trebuie să ne păstrăm optimismul. Dacă AGERPRES nu evolua, dacă nu eram prezenți pe piața media într-un mod pozitiv, nu atrăgeam unele priviri… răuvoitoare. Sunt sigur că, dacă rămâneam la 3 000 de vizitatori unici pe zi, nu știa nimeni că existăm.

Viteza de reacție poate duce la erori. Care este modul de lucru la Agerpres în secolul vitezei?

Într-adevăr, viteza de reacție poate duce la greșeli, dar mai important este, pentru o instituție serioasă de presă, cum reacționează la propriile greșeli. De la Associated Press la Reuters și AFP, toate agențiile de presă mai greșesc uneori, mai grav sau mai puțin grav. Important este ce înveți din respectivele greșeli și faptul că dai totul apoi pentru a nu mai repeta greșeala. În AGERPRES lucrează 225 de jurnaliști, care acoperă absolut toate domeniile presei. Suntem singura organizație de presă din România cu corespondenți proprii în fiecare județ al României și singura organizație de presă din România cu peste 40 de parteneriate de schimb de informații semnate cu organizații de presă din afara țării. Modul de lucru al AGERPRES este, de fapt, găsirea echilibrului între viteza și acuratețea știrii. Iar asta se întâmplă 24 de ore din 24, 7 zile din 7, 365 de zile pe an.

Cât de mult a fost afectată imaginea și credibilitatea Agerpres după episodul broșurii Germania-Romania. 135 de relații diplomatice?

Sunt sigur că imaginea și credibilitatea AGERPRES nu au fost atât de afectate pe cât le-ar fi plăcut unora să fie. AGERPRES este o instituție publică solidă și în același timp o organizație de presă serioasă. Cea mai bună măsură de cuantificare a situației actuale a Agenției a fost discuția pe care am avut-o recent cu ambasadorul Franței în România, domnul François Saint-Paul, la evenimentul Goût de France, organizat de ambasadă la București, care s-a încheiat cu planuri de a concretiza colaborări viitoare. Eu, ca reprezentant al AGERPRES, mi-am asumat partea noastră de greșeală. Mediul diplomatic de la București a acordat mult mai puțină atenție situației decât o anumită parte a presei române.

27 martie – 126 de ani de la înființare. O cifră ce impune respect și indică o anumită valoare…

Noi 126, dumneavoastră 139 de ani. Ar fi bine ca toată presa să îmbătrânească la fel ca vinul, așa cum o fac Agenția și Timpul. Din punctul meu de vedere, cei 126 de ani ne impun nouă înșine mai ales seriozitate crescută și un nivel de profesionalism tot mai elevat.

Ce înseamnă pentru dumneavoastră AGERPRES?

E o altă întrebare complicată. AGERPRES înseamnă pasiunea de a scrie știrile cele mai bune și cele mai rapide. Iar pentru mine personal, este tot o pasiune – aceea de a munci într-unul dintre cele mai interesante domenii și de a evolua odată cu colegii mei, alături de Agenție. Sunt de părere că, în viață, orice lucru pe care începi să îl faci trebuie să îl faci fiind conștient că trebuie să dai totul pentru a lăsa ceva pozitiv în urma ta. Pe lângă toate acestea, sunt conștient că, dacă nu eram în AGERPRES, nu ajungeam să scriu un capitol dintr-o carte pe care o consider fundamentală pentru ceea ce înseamnă evoluția societății românești, România noului val, un proiect colaborativ unic, foarte interesant, ce reunește tineri sub 40 de ani și viziunea lor despre cum ar trebui să fie țara noastră, neținând cont de orientări sau apartenențe politice. De asemenea, sunt recunoscător Agenției pentru faptul că m-a ajutat să reprezint România în forurile de conducere ale unor importante organizații internaționale din domeniul presei: Asociația Agențiilor de Presă din Balcani și Sud-Estul Europei (ABNA-SEE) și Asociația Agențiilor de Presă de la Marea Neagră (BSANNA).

Cine este omul Alexandru Giboi, dincolo de funcțiile și activitățile publice?

Omul Alexandru Giboi este, în primul rând, Alex, pentru toată lumea. Nu țin cu dinții de funcții și titulaturi pompoase, cred că cea mai bună carte de vizită pentru oricine este alcătuită din realizările sale, nu din funcțiile acumulate sau nu. Sunt foarte apropiat de oameni în general și sunt conștient că trăim cu toții într-o societate pe care trebuie să încercăm să o facem mai bună prin fiecare acțiune a noastră. Timpul meu liber este foarte restrâns și prefer să îl petrec alături de familie.

Cum v-ați format în domeniul de management și comunicare media?

Cred că toți cei 32 de ani de viață de până acum m-au adus aici. Am terminat două facultăți, cu specializări total diferite, dar care m-au ajutat fiecare să ajung aici. Științe politice și sociologie la SNSPA (Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București) și Inginerie Biomedicală la Facultatea de Știință și Ingineria Materialelor din cadrul Universității Politehnice București. Apoi un master în Construcție Politică și Management Electoral la SNSPA, iar recent am absolvit cursul de Politică Externă și Diplomație al Institutului Diplomatic Român. Dar viața nu este una pur teoretică. Experiența acumulată în șapte ani de PR, dintre care patru ani în funcții de conducere și coordonare (în afară de poziția de acum de la Agenție), m-a ajutat enorm. Iar în ultimii nouă ani de muncă nu am refuzat niciodată o provocare sau o experiență nouă. Așa am ajuns să scriu comunicate de presă, să filmez cu o cameră profesionistă, să coordonez transmisiuni live, să fac fotografii, să montez lumini și sunet pentru conferințe de presă și chiar să întind mocheta pe scenele unor viitoare evenimente. Nu cred că există în acest moment vreun aspect al relațiilor cu presa sau al jurnalismului pe care să nu îl fi încercat practic, de unul singur sau în echipă.

Cine v-a influențat până acum cel mai mult pe plan profesional?

Persoana care m-a influențat cel mai mult și care mă influențează în continuare, deși nu mai este de mult printre noi este tatăl meu. El este modelul meu, un om care a reușit să fie respectat și să lase ceva bun în urma lui, doar prin munca proprie.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.