Premium
Șeful secției de boli infecțioase de la Spitalul Victor Babeș, Dragoș Ștefan Lazăr, a precizat că putem vorbi de o infecție cu stafilococ doar în momentul în care microbul pătrunde în organism, nu atunci când bacteria e prezentă la nivelul pielii sau al mucoasei, informează Mediafax.
Citește și: Reţeaua Regina Maria achiziţionează centrul medical Pozimed din Constanţa
Șeful secției de boli infecțioase de la Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș”, dr. Dragoș Ștefan Lazăr a precizat pentru MEDIAFAX, că prezența stafilococului pe piele sau la nivelul mucoaselor nu reprezintă o infecție.
Potrivit aceleiași surse, infecția cu stafilococ are loc doar în momentul în care, în mod accidental, bacteria ajunge în organism.
„Ce s-a întâmplat cu acei sugari probabil a fost o contaminare, dar practic, toți având asta, gândiți-vă ca mamele sunt prima sursă. Asta nu e o infecție. Faptul că-l avem pe piele nu e o infecție, face parte din flora comensală, adică flora obișnuită - și în mucoasele noastre și pe piele, dar uneori, în mod accidental, se pot întâmpla și infectări de genul acesta”, a mai spus medicul.
Medicul infecționist informează că stafilococul auriu este un germen pe care foarte mulți oameni îl au, el regăsindu-se pretutindeni, dar că acesta devine problematic doar în momentul în care se găsește în interiorul organismului uman.
„Stafilococul auriu este un germen ubicuitar, adică se găsește peste tot. Foarte mulți oameni îl au pe piele și într-un fel, el ne ajută, pentru că ne apără de alți microbi. El este un microb pe care îl găsim peste tot. Problema e când îl găsim în interiorul organismului. Pe exterior, adică mucoase și piele, e oarecum firesc să apară”, spune medicul.
În același context, medicul infecționist a precizat că majoritatea bebelușilor dobândesc această bacterie pe piele la naștere și că o poartă toată viața fără niciun fel de risc. Situația se complică, potrivit aceleiași surse, doar în cazul în care copiii care au deficit de apărare.
„Bebelușii, în momentul în care se nasc, marea lor majoritate o capătă pe piele, o poartă toată viața și nu au niciun risc. Problema este, dacă e vorba de copiii care au un deficit de apărare mai serios, prematur, de exemplu, pătrunde microbul în căile respiratorii mai profund sau plăgi, răni”, informează medicul.
Simptomatologia în aceste cazuri este diversă, potrivit lui Dragoș Ștefan Lazăr, în funcție de locul unde ajunge să pătrundă microbul. Conform aceleiași surse, printre cele mai grave afecțiuni produse de instalarea microbului în organism se numără pneumonia și meningita.
„Simptomatologia - dacă microbul ajunge să provoace boală - depinde de unde pătrunde. Pot fi inclusiv pneumonii foarte grave date de acest microb, pot fi meningite dacă se dezvoltă un focar în apropiere de meninge. Dar stafilococul, în general, nu pătrunde foarte ușor în organismul uman”, a precizat Dragoș Ștefan Lazăr.
Acesta a mai subliniat și că, în cazul în care microbul ajunge în mediul intern, cel mai mare risc la care organismul uman poate fi supus este dat de instalarea septicemiei. Potrivit aceleiași surse, situația este una extrem de rară.
„Poate să facă inclusiv septicemie. E o situație foarte rară, dar se poate întâmpla, adică să se răspândească prin tot organismul. Acest lucru nu se întâmplă întotdeauna și la modul absolut. Vorbim de un microb pe care noi nu-l considerăm patogen, de obicei, ci îl considerăm patogen doar în situația în care a pătruns cumva în organism”, informează medicul.
În ceea ce privește măsurile de prevenție, medicul recomandă respectarea măsurilor de precauție universală, atât de către corpul medical, cât și de către mame, cele din urmă fiind în contact cu copiii încă din momentul nașterii.
„În primul rând, sunt măsurile de precauție universală, începând cu spălatul pe mâini, dar asta este valabil atât pentru personalul medical, cât mai ales pentru mame. Mamele sunt în contact intim cu copiii, din momentul nașterii și flora pe care copiii o dobândesc, în primul rând, e de la mame. Mai ales dacă e vorba de naștere naturală, copilul în mod natural dobândește flora pe care o are mama, sunt primii microbi cu care se întâlnește. Microbii aceștia ne populează intestinele și ne populează pielea”, precizează medicul infecționist.
În contextul tratamentului aplicat în aceste cazuri, medicul mai informează că stabilirea administrării unui anumit antibiotic este dificilă, stafilococul fiind prin natura sa o bacterie rezistentă la el.
„Se dă un tratament pe antibiotice, dar tratamente antibiotice țintite, pentru că stafilococul este în mod natural un microb rezistent la multe antibiotice. Atunci trebuie făcută o antibiogramă și văzut exact, la ce antibiotic este sensibil microbul, ca să primească un tratament țintit(...)Există și niște antibiotice consacrate ca fiind antistafilococice, dar trebuie verificate și acestea, pentru că din păcate, nu întotdeauna suntem sensibili la ele”, concluzionează medicul.
Reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii au transmis, joi, că din informaţiile furnizate de Direcţia de Sănătate Publică Bucureşti (DSPMB), la Spitalul Grigore Alexandrescu au fost internaţi cinci copii născuţi la Maternitatea Giuleşti, sub suspiciunea unor infecţii stafilococice. Doi au fost externaţi, trei se află în continuare sub supraveghere. Un singur caz din cele rămase a fost confirmat până acum cu stafilococ MRSA.
