Emigranţii români nu privesc partidele radical de dreapta ca pe o ameninţare la adresa democraţiei, ci ca pe o formă de exprimare a nemulţumirilor faţă de structurile politice dominante din ţară, arată o nouă cercetare realizată de dr. Aurelian Giugăl de la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, Universitatea din București (FJSC), și dr. Sergiu Gherghina, Department of Politics, University of Glasgow, Scoția, oferind perspective valoroase asupra mobilizării politice transnaționale.
Cercetarea este intitulată „Cast (the vote) away: Why Romanian emigrants support the radical right in home elections” și este publicată la începutul lunii octombrie 2025 în revista „Party Politics”, Sage Journals, o revistă de cercetare indexată în cele mai importante baze de date internaționale pentru literatura științifică printre care Scopus, cu un factor de impact 3,1 în ultimii 5 ani.
Autorii analizează un fenomen neobișnuit: sprijinul crescut pentru partidele de dreapta radicală în rândul emigranţilor români la alegerile din ţară. Studiul foloseşte un set original de date privind voturile românilor de peste hotare, în 44 de ţări, pe baza procentelor obţinute de formaţiuni radical de dreapta în patru scrutine (alegerile parlamentare 2020, 2024 şi alegerile prezidenţiale 2024, 2025). În contrast cu cercetările anterioare care sugerau că emigranţii sunt mai puţin predispuşi să voteze partide populiste sau radicale, descoperirile indică o schimbare majoră de paradigmă. Rezultatele arată că sprijinul emigranţilor români pentru dreapta radicală este mai mare atunci când aceştia trăiesc în ţări cu nivel ridicat de democraţie, în comunităţi de emigranţi relativ numeroase şi în state geografic apropiate României. Surprinzător, alte variabile, precum prezenţa formelor radical de dreapta în ţara de reşedinţă sau indicatorii economici obişnuiţi, nu au făcut diferenţa. În contextul analizat, emigranţii par să valorifice experienţa democratică din ţările de reşedinţă nu pentru a se retrage, ci pentru a-şi exprima opţiuni politice alternative în ţara de origine.
Concluziile cercetării contribuie la înţelegerea mobilizării politice a diasporei: emigranţii români nu privesc neapărat partidele radical de dreapta ca pe o ameninţare la adresa democraţiei, ci ca pe o formă de exprimare a nemulţumirilor faţă de structurile politice dominante din ţară. Autorii evidenţiază, de asemenea, performanţa organizaţională a partidelor radical de dreapta în diaspora şi relevanţa comunităţilor numerose pentru mobilizare electorală. „Contextul instituţional al ţării de reşedinţă joacă un rol-cheie în comportamentul electoral al emigranţilor, iar polarizarea politică poate genera efecte inclusiv de la distanţă”, afirmă dr. Aurelian Giugăl de la FJSC, Universitatea din București
Lucrarea completă este disponibilă la adresa: https://doi.org/10.1177/13540688251387098.
***
Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) a fost înființată la 19 ianuarie 1990 și este singura facultate publică de jurnalism din România. FJSC face parte din rețelele the European Journalism Training Association (EJTA), «Théophraste» - Réseau mondial francophone de centres de formation au journalisme, Réseau Transméditerranéen de Recherche en Communication (RTRC) și din European Institute for Commercial Communications Education (filială a European Association of Communications Agencies). Cadrele didactice FJSC sunt membre ale unor asociații științifice prestigioase, precum European Communication Research and Education Association (ECREA), International Communication Association (ICA), European Sociological Association (ESA) și the European Public Relations Education and Research Association (EUPRERA).
Universitatea din București (UB) a fost înființată în anul 1864, iar, din 2019, face parte din Universitatea Civică Europeană CIVIS alături de alte zece universități europene de prestigiu. Clasamentul Times Higher Education Impact Rankings 2025, unul dintre cele mai cunoscute din spațiul academic internațional, care evaluează universitățile cu cea mai mare implicare în activități specifice dezvoltării durabile (Cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ale Organizației Națiunilor Unite - ONU incluse în Agenda 2030), plasează Universitatea din București drept prima din România, pe locul 93, la nivel mondial, pe locul 25 mondial pentru calitatea educației și pe locul 3 mondial pentru impactul și contribuția la egalitate de gen. Prezența UB în clasamentul general Times Higher Education Impact Rankings 2025 pe poziția 93 la nivel mondial marchează o premieră națională, fiind pentru prima dată când o universitate din țara noastră se situează în primele 100 de universități la nivel internațional.
Universitatea din București își reconfirmă poziția de lider al învățământului superior românesc și conform celei mai recente ediții a clasamentului QS World University Rankings 2026, care o poziționează, la nivel mondial, în intervalul 761 – 770, marcând o evoluție semnificativă față de ediția precedentă (801–850) și obținând unele dintre cele mai bune rezultate din ultimul deceniu. Performanțele Universității din București sunt remarcabile în special în ceea ce privește angajabilitatea absolvenților (Employment Outcomes) și aprecierea de care absolvenții se bucură în rândul angajatorilor (Employer Reputation); astfel, potrivit acestui clasament, absolvenții UB reușesc, într-o foarte mare măsură (81,1%), să se angajeze după 7 – 11 luni de la finalizarea studiilor.
Comentează