Premium
Preşedintele francez Emmanuel Macron şi-a afirmat încă o dată joi, după încheierea Summitului informal de la Sibiu al Uniunii Europene, opoziţia faţă de o legătură automată între alegerile europarlamentare şi poziţia de preşedinte al Comisiei Europene, transmite Reuters, relatează Agerpres.
Citește și: ALERTĂ Traian Băsescu, prima reacție la acuzațiile că a turnat la Securitate: 'Foarte bine, e corectă'
În conferinţa de presă de la finalul reuniunii informale la nivel înalt de la Sibiu, şeful statului francez a spus că ţările membre trebuie să evite situaţii în care compromisurile asupra principalelor funcţii de la nivelul UE să ducă la situaţia în care să fie ales cel mai nepotrivit candidat.
El a menţionat că nu se simte constrâns juridic de procesul prin care partidele politice din Parlamentul European ar decide principalele funcţii din blocul comunitar.
Potrivit Tratatului de la Lisabona, statele membre vor numi un candidat pentru postul de preşedinte al Comisiei Europene, în conformitate cu rezultatele alegerilor europene. Parlamentul European trebuie să-şi dea acordul asupra noului preşedinte al Comisiei Europene prin majoritate absolută a voturilor (jumătate plus unu din numărul total al eurodeputaţilor). În cazul în care candidatul nu obţine majoritatea necesară, statele membre trebuie să propună un alt candidat în termen de o lună, Consiliul European hotărând cu majoritate calificată.
Începând din 2014, partidele politice au fost încurajate să-şi aleagă un candidat ''cap de listă'', care să fie candidatul lor oficial la preşedinţia Comisiei Europene. Candidatul ''cap de listă'' care este desemnat de Consiliu şi care poate întruni majoritatea în Parlamentul European este ales preşedinte al Comisiei Europene, în urma votului Parlamentului. În cazul PPE, acest candidat ''cap de listă'' a fost desemnat, prin votul delegaţilor într-un congres desfăşurat la Helsinki, germanul Manfred Weber.
Parlamentul European a cerut ca preşedinte al Comisiei Europene să devină unul din ''capii de listă'' în alegeri, aşa cum s-a întâmplat cu Jean-Claude Juncker în 2014, când cinci partide politice europene şi-au desemnat candidaţii "cap de listă". Cu toate acestea, preşedintele francez Emmanuel Macron şi alţi lideri europeni, care îl vor nominaliza de fapt pe succesorul lui Juncker, şi-au exprimat opoziţia faţă de o legătură automată între alegerile europarlamentare şi poziţia de preşedinte al Comisiei Europene. În acest caz, liderii ar putea selecta pe cineva care nu se va fi aflat pe lista de candidaţi, dar şi acea persoană va avea nevoie de aprobarea Parlamentului European.
