Premium
Ministrul interimar al Culturii, Bogdan Gheorghiu, propus acum pentru a treia oară pentru această funcţie, a oferit într-un interviu acordat News.ro detalii noi despre „Cuminţenia Pământului” şi soluţionarea problemei pe care o presupune achiziţia sculpturii create de Constantin Brâncuşi.
Bogdan Gheorghiu a prezentat două variante de soluţionare a problemei „Cuminţenia Pământului” – achiziţionare disputată de mai bine de cinci ani.
„Există două variante: ori să o cumpere Statul, prin Ministerul Culturii, ori, în baza unui acord între Stat şi o entitate privată, Ministerul Culturii să cedeze dreptul de preempţiune şi să permită acelui privat să o achiziţioneze. Entitate privată înseamnă cineva dispus să cumpere acestă lucrare în condiţiile cerute de Ministerul Culturii, între care, să rămână pe teritoriul ţării şi să fie expusă într-un muzeu, nu în alt cadru, şi accesul publicului să fie 7 zile din 7. Există o astfel de entitate privată dispusă să accepte astfel de condiţii. În acest moment, nu pot face publice detalii”.
Ministrul a subliniat că nu a avut nicio discuţie cu proprietarii sculpturii sau cu reprezentantul lor.
„Sunt într-o discuţie cu o entitate privată care ar fi dispusă să respecte aceste cerinţe de la care noi nu facem rabat”, a explicat el.
Întrebat dacă ar prefera Statul să renunţe la dreptul de preempţiune, Gheorghiu a spus că „Statul nu preferă nimic. Alege varianta cea mai avantajoasă pentru binele patrimoniului. Dacă lucrarea este expusă într-un muzeu care să corespundă tuturor cerinţelor oamenilor de specialitate - se va face o comisie, nu oricum -, iar publicul are acces 24/ 24, pe beneficiar nu îl mai interesează dacă acest lucru s-a făcut doar de Stat sau printr-un parteneriat. Important e să ne atingem scopul”.
Locul în care va fi expusă „trebuie să fie un muzeu şi acel muzeu să fie adecvat, trebuie văzut conceptul general al celui care investeşte bani pentru a o achiziţiona”, a explicat Gheorghiu.
„Cred mai mult în parteneriatul public-privat decât în lucrurile făcute doar pe bani publici, pentru că atunci când cineva îşi investeşte banii are mai multă grijă decât cei care administrează trecător avutul Statului. Acea entitate, cu siguranţă, are un proiect mult mai larg, care să includă acest muzeu, şi atunci eu am şi siguranţa că lucrurile sunt făcute ca la carte. La Ministerul Culturii, având personal de specialitate, ştim exact ce să cerem pentru ca nimeni să nu poată spune apoi că am făcut rabat de la ce înseamnă „Cuminţenia Pământului”, un bun de patrimoniu pus la dispoziţia publicului şi pus exact în cadrul potrivit pentru o operă de asemenea valoare”.
Ministrul s-a arătat încrezător că „în această toamnă va putea fi făcut public proiectul”.
Gheorghiu a amintit de campania „Brâncuşi e al meu” din 2016, de cei 11 ambasadori care au sprijinit-o, dar şi că sculptura a fost dusă pe stadion la Cluj-Napoca. „Acele lucruri au fost văzute ca nişte încercări normale de promovare, aşa le văd şi eu. Mă mir că acum, cu Ziua Brâncuşi, anumite lucruri nu au fost privite cu aceiaşi ochi”.
El a punctat: „Din păcate, fără succes. Tentativa de a strânge donaţii s-a dovedit a fi un eşec. Munca de restituire a banilor colectaţi a fost plasată Ministerului Culturii, deşi nu ministerul a strâns banii la vremea respectivă. La finalul anului 2018, doar 6% din totalul donaţiilor fuseseră returnate. În toamna anului 2019, când am venit eu, era undeva aproape de 30%. Până la finalul anului am ajuns la 34% şi atunci s-a creat un blocaj: ne-am lovit de refuzul firmelor de telefonie mobilă de a ne pune la dispoziţie datele de care aveam nevoie pentru a continua restituirea donaţiilor. Am reuşit să depăşim blocajul în vreo trei săptămâni, apelând la alte ministere. Astăzi suntem aproape de 45% - procent de restituire”.
El a subliniat că un blocaj real urmează: „Va fi punctul în care nu vom mai avea cui da banii, pentru că există donaţii anonime, de pe cartele care nu mai sunt în uz”.
Ce se va întâmpla cu restul banilor? „Asta este problema. Vor fi în cont fără titular şi, probabil, va trebui iniţiată o altă Hotărâre care să reglementeze. Când vor rămâne nişte bani fără a şti cui să îi dăm, eu voi pleda ca ei să ajungă tot în domeniul artei plastice”.
