Premium
Taxa pe activele financiare ale băncilor s-ar putea să fie luată în calcul de către Guvern drept venit pentru bugetul de stat, dar nu în mod transparent, arată o analiză BCR făcută pentru Erste. În plus, deficitul bugetar țintit s-ar putea să fie de 3%, nu de 2,55%, așa cum se susține oficial.
„Suntem sceptici cu privire la prevederile bugetului de stat privind taxa bancară și sectorul privat de pensii și credem că o prognoză prea optimistă privind o creștere a veniturilor fiscale cu 7,5 miliarde de lei în 2019 ar putea ascunde veniturile din taxa bancară, cel puțin în primul trimestru al anului 2019, și o schimbare profundă a industriei private de pensii”, notează Eugen Sinca, economist în cadrul BCR. Acesta a făcut observațiile într-o analiză privind proiectul de buget al României pentru 2019, analiză publicată de Erste Research Group. Grupul austriac Erste a devenit proprietarul unic al BCR din a doua jumătate a anului trecut, scrie mediafax.ro.
Citește și: Mare atenție, șoferi! Aceste modificări la Codul Rutier vă vor lăsa fără mașină
Taxa pe activele financiare ale băncilor este de 0,1-0,5% pentru un ROBOR mediu trimestrial de 2-4%, de la începutul acestui an, conform OUG nr. 114/2018. Normele de aplicare ale acestui act normativ nu au fost emise, astfel că rămâne neclar, cum va fi calculată această taxă.
„Nu este clar dacă Guvernul consideră că mediile ROBOR la 3 luni și la 6 luni ar putea să scadă sub 2% sau ar putea fi modificate prevederile ordonanței de urgență care a introdus taxa bancară în luna decembrie a anului trecut”, mai scrie în nota de analiză a BCR, semnată de Eugen Sinca.
Citește și: Liviu Dragnea atacă! Ce a pregătit pentru cei care au părăsit PSD pentru partidul lui Victor Ponta
De asemenea, economistul de la BCR a remarcat că, potrivit proiectului de Lege a bugetului pentru 2019, sectorul privat de pensii va continua să existe, iar intrările pentru Pilonul II sunt estimate la 8,6 miliarde lei în acest an, o creștere de 11,7% față de anul trecut, în condițiile în care contribuțiile la Pilonul II sunt menținute la 3,75% pentru perioada 2019-2022.
„Ministerul Finanțelor ar putea redeschide emisiunile de obligațiuni denominate în euro pe piața locală, în funcție de interesul investitorilor locali și de posibilele decizii ale BNR de a reduce rezervele minime obligatorii (în prezent de 8%). Operațiunile de reverse repo și de răscumpărare ar putea fi luate în calcul în 2019. Emisiunile de obligațiuni pentru retail (persoane fizice - n.red.), prin intermediul oficiilor de trezorerie ale statului și ale oficiilor poștale, vor continua. Ministerul Finanțelor își va menține prezența pe piețele mondiale cu emisiuni de eurobonduri, în principal în euro, și ar putea obține, de asemenea, împrumuturi de la IFI (instituțiile financiare internaționale - n.red.)”, a remarcat Sinca, în ceea ce privește strategia pentru a acoperi datoria publică.
Citește și: Gabriela Firea are un nou consilier. Despre cine este vorba
De asemenea, economistul de la BCR mai susține că bufferul de la Ministerul Finanțelor ar putea fi utilizat în acest an, pentru a refinanța datoria publică ajunsă la scadență, „ca o alternativă la emiterea de obligațiuni, iar ținta pentru nivelul mediu al acestuia este de 4 luni pentru necesități de finanțare brută, aproximativ același nivel ca în decembrie 2018”.
Toate instituțiile de stat ar trebuie să vireze către Guvern 35% din rezervele proprii care nu sunt alocate niciunui program de achiziție și 90% din profitul către bugetul de stat, potrivit proiectului de buget, a reamintit economistul de la BCR.
Citește și: Surpriză! Ce salariu are bomba-sexy din Poliție, care a făcut ravagii pe Internet – Imagini incendiare
În ceea ce privește sectorul telecomunicațiilor, guvernul estimează venituri în valoare de 2,1 miliarde de lei din vânzarea licențelor 5G și 2,6 miliarde de lei din OUG nr. 114/2018.
De asemenea, reprezentantul BCR a reamintit că Executivul a decis să mărească, din nou, salariile publice în luna ianuarie a acestui an, dar a venit cu o serie de măsuri pentru limitarea creșterii cheltuielilor cu personalul, cum ar fi compensarea orelor suplimentare prin reducerea numărului de zile și limitarea sau eliminarea plăților salariale suplimentare în sectorul public.
Citește și: Decizia de ultimă oră a lui Dăncilă! Ce schimbare a făcut aceasta la ANAF
„Dintr-o perspectivă macro, cifrele bugetului de stat din acest an par optimiste și credem că Guvernul va urmări efectiv un deficit bugetar de 3%. Strategia datoriei publice sugerează că Ministerul Finanțelor nu va folosi agresiv buffer-ul și va rămâne o prezență constantă pe piața obligațiunilor, deși într-un mod oportunist. Rămâne de văzut cum se împacă acest lucru cu declarațiile recente ale ministrului Finanțelor despre o eventuală absență pentru o perioadă extinsă de pe piața primară și cu cererea în scădere a fondurilor de pensii și a băncilor locale pentru obligațiunile (Ministerului de Finanțe român - n.red.) pe termen scurt”, a subliniat Sinca.
Proiectul bugetului consolidat de stat pentru anul 2019 se bazează pe o creștere economică de 5,5%, un deflator al PIB-ului de 2,1%, un PIB nominal de 1.022,5 miliarde de lei și o rată medie a inflației de 2,8%. Deficitul bugetului pe cash este estimat oficial la 2,55% din PIB, în timp ce deficitul ESA este de 2,57%.
Citește și: Cursul valutar de azi, 1 februarie. Ce se întâmplă cu euro
„Un mediu extern favorabil, cu BCE și FED împăciuitoare (fără creșteri sau reduceri importante ale dobânzilor monetare sau alte decizii care are putea schimba semnificativ peisajul financiar internațional - n.red.), fără șocuri pe piețele emergente și o scădere moderată a creșterii economice în zona euro sunt condiții prealabile pentru succesul strategiei bugetare a guvernului în 2019”, a concluzionat economistul BCR.
