Etica în mass-media reprezintă o necesitate majoră având în vedere impactul important pe care cuvintele îl capătă în acest domeniu. O afirmație ambiguă ori date și cifre neverificate suficient de atent, pot schimba percepția publicului față de o anumită persoană sau eveniment.

Nume, cariere, afaceri, toate acestea pot cunoaște creșteri de imagine prin intermediul mass-mediei, dar acest domeniu poate fi responsabil și pentru ruinarea celor enumerate anterior.

Libertatea și independența presei reprezintă adevărați piloni de susținere pentru o societate sănătoasă. Etica în mass-media trebuie să prezinte astfel interes nu doar pentru jurnaliști sau pentru persoanele publice, ci în special pentru segmentul în slujba căruia jurnalismul trebuie să fie: publicul.

Țările din Europa de Sud-Est se confruntă în continuare cu probleme mari în ceea ce privește libertatea presei. În acest sens, fundația Konrad Adenauer Stiftung a sponsorizat un proiect de cinci zile, organizat de Consiliul de Presă din Bosnia și Herțegovina, unde mai mulți studenți la jurnalism și tineri care lucrează în domeniu au beneficiat de traininguri de specialitate, ce au avut ca temă centrală etica în domeniul mass-mediei.

Proiectul a numărat 21 de participanți din 10 țări diferite, precum Bosnia și Herțegovina, Muntenegru, Serbia, Kosovo, Croația, Bulgaria, Macedonia, Albania, România și Moldova. Numărându-mă printre cei prezenți, am avut șansa de a participa la seminare și dezbateri privind situația mass-media din fiecare țară participantă, problemele și oportunitățile întâmpinate de fiecare dintre noi.

Astfel, problema principală regăsită în toate aceste țări pare a fi influența politicului în mass-media. Într-un top privind libertatea presei, realizat de organizația „Reporteri fără bariere”, dintre cele 10 țări participante, Bulgaria și Macedonia ocupă cele mai slabe poziții, 113, respectiv 118, dintr-un total de 180 de țări. România se află pe poziția 49 în acest top, înaintea unor țări precum Israel (101) sau Italia (77), dar în spatele Sloveniei (40), Cehiei (21) sau Slovaciei (12).

Conform acestui top, principalele probleme cu care se confruntă mass-media din România sunt reprezentate de politizarea excesivă a domeniului, politicile editoriale subordonate intereselor personale ale patronilor și infiltrarea în presă a serviciilor secrete. Această ultimă problemă, prin care mass-media s-a transformat într-o unealtă a propagandei politice,  poate fi observată cu precădere în anii electorali,inclusiv 2014, se mai precizează în acest caz.

Printre trainerii prezenți la acest proiect s-au numărat Christian Spahr - Head of the Konrad Adenauer Stiftung (KAS) Media Program South East Europe, Ljiljana Zurovac - Executive Director of the Press Council in Bosnia and Herzegovina, Aidan White - Director of the Ethical Journalism Network, Aleksandar Jagi Bibanovic, Behavioural Researcher, „Artflame Cyber Media”, Alexander Warzilek, Executive Director of the Austrian Press Council, Miranda Patrucic - Investigative journalist, Organized Crime and Corruption Reporting Project (OCCRP).

Jurnalismul de investigație - OCCRP

OCCRP este un consorțiu format din peste 24 de organizații de investigații non-profit, fondat în 2006 pentru a realiza investigații media internaționale de calitate despre crima organizată și corupția guvernamentală. Printre investigațiile realizate de OCCRP se numără un material care a scos la iveală faptul că guvernul din Bosnia a cumpărat un apartament pentru șeful executivului, material care a dus la punerea acestuia sub acuzare și prezentarea demisiei sale din guvern sau contrabanda cu țigări realizată de prim-ministrul din Muntenegru, care a scos la iveală sume importante de bani pe care acesta nu le declarase.

O altă investigație realizată de OCCRP, a dus la arestarea lui Ion Druță, o figură importantă în Chișinăul lumii interlope, aflându-se de-a lungul timpului după gratii inclusiv pentru o triplă omucidere.

Investigația a pornit de la faptul că, odată cu izbucnirea conflictului din Ucraina, Druță a simțit că acesta este o bună oportunitate de a face bani de pe urma vânzării ilegale de arme. Cunoscutul interlop s-a oferit astfel să-i vândă arme inclusiv unui jurnalist de investigații de la OCCRP. Jurnalistul s-a arătat interesat de cumpărarea a 30 de pistoale rusești, 5 lansatoare de rachete și muniție pentru acestea, pentru 29.000 euro. Armele proveneau de la Armata 14 rusă, care staționa în Transnistria și trebuiau livrate în Ucraina.

Înainte ca marea tranzacție să aibă loc, Druță a vândut reporterului sub acoperire un lansator de rachete, pentru suma de 1000 euro, oferind cadou și un pistol semi-automat. Echipat cu cameră ascunsă, investigația reporterului a făcut ca în cele din urmă, interlopul să fie arestat. Puteți urmări înregistrări de la tranzacție aici.

Autoritățile române îl căutau pe Druță încă din 2013,deoarece cu un an în urmă acesta angajase un asasin profesionist pentru a omorî o figură interlopă importantă din România. Asasinul a încurcat victima și a omorât astfel un civil.

Revenind la cursurile proiectului, concluzia finală a fost că deși țările din Europa de Sud-Est suferă în principal la capitolul corupție guvernamentală, un jurnalism profesionist și etic nu poate face decât să micșoreze distanța care ne desparte de țările din Vest. Nu în ultimul rând, prezența eticii în mass-media face ca situații limită, precum cele în care se pun jurnaliștii din OCCRP, să ducă în final la o societate mai sigură și mai transparentă pentru cetățeni.