Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

FĂRĂ PRECEDENT - CCR condamnă boicotul din CSM: 'Comportament neloial'

Inquam Photos / Octav Ganea
csm plen

CCR a admis, pe 29 ianuarie, sesizarea PSD asupra proiectului referitor la Institutul Naţional al Magistraturii pentru care Guvernul Orban şi-a angajat răspunderea în Parlament. Motivarea deciziei a fost publică vineri, 28 februarie, iar documentul este unul cu implicaţii grave pentru unii membri ai Consiliului Superior al Magistraturii.

Judecătorii constituţionali desfiinţează motivele invocare de Guvern în susţinerea urgenţei adoptării unui act normativ prin procedura angajării răspunderii. Printre argumentele Guvernului se afla şi acela că plenul CSM nu a demarat la timp procedurile legale pentru organizarea concursului de admitere la INM. CCR constată că legiuitorul nu poate fi obligat să adopte un act normativ generat de o conduită neloială a membrilor CSM.

CCR face astfel trimitere la situaţia din CSM din cursul anului 2019. Timp de o jumătate de an, trei judecători (Andrea Chiş, Bogdan Mateescu şi Mihai Bălan) şi patru procurori (Tatiana Toader, Cristian Ban, Florin Deac şi Nicolae Solomon) din CSM au boicotat şedinţele plenului Consiliului, pentru a bloca numirea Adinei Florea în funcţia de procuror-şef al Secţiei pentru Investigarea Infracţiunilor din Justiţie.

Deși aparent această sintagmă - "comportament neloial" - ar sugera cel mult o palmă pe obrazul celor care se fac vinovați de aceste practici, lucrurile sunt mult mai complicate. Cooperarea loială între instituțiile statului nu înseamnă o conduită prietenoasă, ci, în primul rând, respectarea legilor și a competențelor fiecărei autorități. Cu alte cuvinte, CCR ne spune că nu au fost respectate legile și competențele de către membrii CSM, iar dacă ne gândim că la SIIJ există un denunţ pentru fapte de abuz în serviciu în acest caz, lucrurile se complică și mai mult.

Practic, potrivit CCR, CSM nu a asigurat executarea legii, neadoptând regulamentul de concurs pentru INM timp de cel puțin 14 luni,  unii membri au boicotat ședințele de plen, neindeplinindu-și obligațiile legale, ceea ce constituie un comportament neloial al membrilor CSM. Având în vedere că neadoptarea unui act administrativ nu poate sta la baza neaplicării legii, CCR concluzionează că Guvernul a acţionat neconstituţional în procedura angajării răspunderii.

Paragrafele relevante din Decizia CCR nr. 28/2020:

"74. Împrejurările invocate pentru promovarea acestui act normativ, astfel cum în mod expres se arată în expunerea de motive, sunt similare celor care au stat la baza adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.7/2019. Cu alte cuvinte, la peste 1 an de la intrarea în vigoare a Legii nr.242/2018 [18 octombrie 2018], prevederile acesteia nu pot fi aplicate din cauza unor probleme administrative continue, nerezolvate încă. Astfel, Guvernul a preferat să îşi angajeze răspunderea asupra unui proiect de lege în condiţiile în care aplicarea prevederilor vizate ale Legii nr.242/2018 nu era iminentă, existând un interval temporal de peste 6 luni între data angajării răspunderii şi data de la care primele măsuri organizatorice cuprinse în legea antereferită referitoare la admiterea la Institutul Naţional al Magistraturii ar fi urmat să se aplice în mod efectiv.

75. În dezvoltarea argumentelor care au motivat urgenţa măsurii, în punctul de vedere al Guvernului se invocă faptul că publicitatea concursului trebuia realizată cu cel puţin 6 luni înainte de data stabilită pentru desfăşurarea acestuia [art.15 alin.(1) din Legea nr.303/2004] şi că, astfel, acest aspect se constituie într-unul ce ar justifica urgenţa adoptării legii. În realitate, acest argument este unul pro causa, întrucât nimic nu împiedica luarea măsurilor administrative corespunzătoare desfăşurării concursului înaintea celor 6 luni, mai ales că, la data angajării răspunderii Guvernului, Legea nr.242/2018 intrase în vigoare de 14 luni. Mai mult, dacă acest termen de 6 luni era cel care ar fi determinat urgenţa măsurii de prorogare a aplicării prevederilor corespunzătoare din Legea nr.242/2018, se constată că exista chiar posibilitatea scurtării sale printr-o modificare legislativă punctuală, pentru ca operaţiunile administrative aferente organizării concursului de admitere să se poată efectua în bune condiţii. De altfel, cele două dispoziţii normative de natură tehnică invocate în susţinerea caracterului necesar şi urgent al măsurii, şi anume termenul în care trebuia realizată publicitatea concursului şi faptul că verificarea condiţiei de bună reputaţie şi a aptitudinii psihologice a candidaţilor la concursul de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii se va face anterior susținerii probelor de concurs, puteau fi modificate chiar prin legea de aprobare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr.92/2018, a cărei adoptare a făcut chiar inutile două dintre cele trei prevederi iniţiale ale proiectului de lege asupra căruia Guvernul şi-a angajat răspunderea şi care, astfel, nu se mai regăsesc în legea supusă controlului de constituţionalitate. Toate aceste aspecte denotă că legea criticată a fost adoptată în considerarea unor aspecte de oportunitate şi că în mod artificial a fost invocată urgenţa măsurii.

76. Guvernul a mai arătat că adoptarea legii a fost animată de faptul că în organizarea concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii pot exista întârzieri majore care să afecteze derularea procedurilor. Invocarea unor asemenea aspecte de fapt este inacceptabilă din perspectiva raporturilor constituţionale dintre autoritatea executivă/ judecătorească, pe de o parte, şi autoritatea legislativă, pe de altă parte. Legiuitorul nu poate fi pus în situaţia de a adopta în cursul anului 2019 o lege  cu aplicare pentru anul 2020 motivat de conduita unei autorităţi publice, şi anume Consiliul Superior al Magistraturii, care nu a adoptat hotărârea de organizare a concursului de admitere la Institutul Naţional al Magistraturii în anul 2019 în aceeași scadenţare temporală precum în anii precedenţi, situaţie datorată neasigurării de către membrii Consiliului Superior al Magistraturii a cvorumului de prezenţă necesar desfăşurării şedinţelor plenului acestuia. Mai mult, legea criticată, în realitate, nu conţine nicio măsură de natură să evite un comportament neloial din partea membrilor Consiliului Superior al Magistraturii, precum cel care a avut loc în cursul anului 2019. Rezultă că acest argument al Guvernului transgresează în sfera motivelor de oportunitate a legii şi nu demonstrează urgenţa adoptării acesteia."

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.