Premium
Conducerea liberală se vede mâine, la partid, cu ministrul Maria Ligor pentrua discuta căile de facilitare și încurajare a înregistrării românilor din străinătate pentru votul prin corespondență la alegerile parlamentare. Cu nici cinci mii de românii înregistrați și doar o lună rămasă până când această procedură va fi închisă, liberalii au constatat că principala piedică pentru lipsa de apetit a celor din Diaspora față de procedură ține de vechea temere a modului în care ar putea fi folosite datele personale de instituțiile statului.
Fiscul constituie însă pentru românii din Diaspora un bau bau prea mare și mai puțin ispititor ca să riște înregistrarea propriilor date în sistem. Media și nu numai au creat o stare de frică la nivelul populației cu privire la cine are acces și cum pot fi folosite propriile date personale. " Cazul legii cartelelor pre-pay sau a tentativelor SRI de a avea o lege de tip Big Brother și felul în care au fost receptate de către populație constituie un barometru clar al mentalității românului care se crede mereu urmărit și persecutat de instituțiile statului", ne-a explicat un vicepreședinte liberal.
Potrivit unor surse parlamentare, orice noi facilități cu care Guvernul va veni pentru a ușura procedura de înscriere în Registrul Electoral a românilor din străinătate nu vor avea efectul scontat. Alegătorii vor refuza în continuare să se înscrie pentru votul prin corespondență pentru că nu vor ca autoritățile de la București să le știe datele personale în detaliu și să-i transforme, ulterior, ân subiectul unor noi taxe și impozite ce ar putea veni din partea viitorului Guvern, mai susțin surse citate.
Conform prevederilor legii de resort, înscrierea în Registrul electoral a alegătorilor cu reşedinţa în străinătate pentru alegerile parlamentare din anul 2016 se face de către AEP, în baza următoarelor documente transmise prin poştă sau depuse la misiunea diplomatică sau oficiul consular: cerere scrisă (olograf sau tehnoredactată), datată și semnată, care trebuie să cuprindă numele, prenumele şi codul numeric personal ale alegătorului, opţional adresa de e-mail, precum şi alte date sau informaţii considerate relevante de către alegător pentru arondarea la o secţie de votare, copia simplă a actului de identitate și copia simplă a documentului care dovedește reședința în străinătate, eliberat de către autoritățile străine.
Practic, prin înscrierea în Registrul electoral, alegătorii cu domiciliul în afara României vor putea vota la secţia cea mai apropiată de adresa unde locuiesc, într-un timp mult mai scurt, evitând astfel cozile şi aglomeraţiile întâlnite la alegerile anterioare. Nu în ultimul rând, aceste persoane ar economisi bani, deplasarea la secţia de votare urmând să fie mult mai scurtă.
Actuala stare de lucruri fiscală justifică însă rezervele românilor, mai ales a celor aflați la muncă în străinătate. De exemplu, potrivit Codului Fiscal, românii plecaţi la muncă în străinătate dar care şi-au păstrat rezidenţa fiscală în România, nu scapă fără să plătească o taxă statului român. Aceste persoane sunt obligate la plata acestei contribuţii calculată prin procentul de 5.5% x valoarea salariului minim pe economie, chiar dacă se află în străinătate. Contribuţia este de circa 67 de lei/lună, corespunzător sumei de 792 de lei pentru un salariu minim pe economie din 2016 de 1200 de lei, și ajunge în total la 800 de lei.
Potrivit legiuitorului și specialiștilor, articolele 180-182 din noul Cod Fiscal impun plata unei contribuţii la asigurările de sănătate de către persoanele fizice ce nu realizează venituri şi nici nu sunt scutite de plata contribuţiei de sănătate prin efectul legii. Practic cetăţenii români care îşi păstrează rezidenţa fiscală în ţară sunt în sfera contribuţiei la această asigurare de sănătate, dar obiectivul adevărat al prevederii constă în scoaterea din zona gri a persoanelor neasigurate, dar care încasează venituri la negru. În străinătate sunt foarte mulți români aflați în această situație și care preferă să rămână așa și să eludeze orice formă de impozitare a propriilor venituri obținute. Alții plătesc deja taxe și impozite țării în care muncesc pentru a mai accepta o nouă formă de taxare din partea statului român. Drept urmare, prea puțin probabil să se înscrie în Registrul Electoral.
În prezent, în baza de date AEP figurează 4.700 de alegători înscriși, dintre care 3.700 doresc să voteze prin corespondență, iar 1.000 la urne. În acest scenariu, este posibilă crearea a maximum două -trei secții de votare, în tot atâtea localități unde numărul celor înregistrați se apropie de cifra 100, condiție esențială pentru înființarea unei astfel secții de vot.
Premierul Dacian Cioloș a anunțat, în cadrul ședinței de Guvern de săptămâna trecută, că va fi pus în dezbatere publică un proiect de ordonanță de urgență prin care va fi modificată Legea alegerilor parlamentare referitoare la votul în diaspora. Scopul e îndepărtarea tuturor obstacolelor care ar putea împiedica votul românilor de peste hotare. De asemenea, cetăţenii români cu domiciliul sau reşedinţa în străinătate, aflaţi în tranzit înspre şi dinspre România, vor primi la punctele de trecere a frontierei, atât cele terestre, cât şi cele din aeroporturile internaţionale, pliantul MAE "Alegeri parlamentare - Cum puteţi vota în străinătate" şi un formular de înscriere în registrul electoral pentru votul în străinătate la alegerile parlamentare. Materiale informative realizate de MAE şi de Autoritatea Electorală Permanentă sunt disponibile pentru cetăţenii români din străinătate şi la sediile misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale României.
