Fost șef CSM intervine în scandalul din justiție: 'Multe dispoziții pun semne de întrebare'. Ce spune despre scoarea preşedintelui din numirea procurorilor-şefi

Judecătorul Horaţius Dumbravă, fost preşedinte CSM, intervine în scandalul legat de modificările la legile justiției și Codurilor penale, spunând într-un interviu pentru Mediafax că multe dispoziții pun semne de întebarea în ceea ce înseamnă funcţionarea justiţiei în viitor.

MEDIAFAX: Alte subiecte fierbinţi de anul acesta: Codurile Penale şi legile justiţiei. Dumneavoastră, în calitate de judecător, de fost membru CSM, cum vedeţi aceste schimbări? Afectează independenţa justiţiei, aşa cum spun unele voci, sau din contră, ajută mediul juridic?

Horaţius Dumbravă: Am fost raportor pentru Ungaria din partea Consiliului Judiciar din Uniunea Europeană – 2012 – şi pentru Polonia, în 2015 şi în 2016. Am fost acolo. Am văzut ce se întâmplă. Înainte – Slovacia în 2010-2011. Mi-era foarte clar că şi în România şi Bulgaria urmează să se întâmple ceva asemănător. De ce? Pentru că justiţia este un element central în orice politică socială economică pe care şi-o doreşte orice Guvern şi orice Parlament. Dincolo şi de alte discuţii, de menţinerea puterii şi aşa mai departe. Să ştiţi că, în comparaţie cu Ungaria şi Polonia – şi-mi asum ceea ce spun – aceste legi care sunt pe parcurs: la Curtea Constituţională, înapoi la Parlament, merg la promulgare. Sunt mult edulcorate faţă de ceea ce s-a întâmplat în Ungaria şi Polonia şi faţă de ceea ce şi-au dorit unii actori politici. Până la urmă, discuţiile din spaţiul public, discuţiile din Parlament au condus la o formă mult mai de acceptat chiar din partea sistemului judiciar. Chiar dacă sunt – şi trebuie să spun acest lucru – multe dispoziţii care pun semne de întrebare în ceea ce înseamnă funcţionarea justiţiei în viitor, dar vom vedea în momentul în care vor fi puse în practică.

Fost șef CSM, prima reacție după revocarea lui Kovesi: 'Nu exista altă cale decât cea de a respecta Constituţia'. Ce îi reproșează lui Iohannis

MEDIAFAX: Scoaterea preşedintelui din numirea procurorilor-şefi este o îngrădire a justiţiei sau, din contră, o eliberare a ei de ingerinţele politicului?

Horaţius Dumbravă: Este o eliberare pe jumătate. Şi vă spun şi de ce. În 2011, când au fost foarte multe discuţii, pentru că urmau numirile la Parchetul General, la DNA şi la DIICOT. Îmi aduc aminte că discuţiile cu experţii Comisiei Europene, care au venit pe marginea MCV, eu eram la vremea aceea preşedinte, noi, cel puţin marea majoritate a membrilor CSM am spus foarte clar opinia că nu doar preşedintele României (la acel moment nu era în funcţie actualul preşedinte) ci şi ministrul Justiţiei trebuie să fie scoşi amândoi din această ecuaţie care poate politiza întreg parcursul numirilor, dar nu numai parcursul numirilor, ci şi funcţionarea acestor instituţii fundamentale ale statului român. N-am fost ascultaţi la acea vreme, pentru că lucrurile nu au căpătat dimensiunea publică pe care o avem astăzi. Dar astăzi, Comisia Europeană spune, însă nu explicit, că e nevoie de garanţii ferme pentru a fi evită politizarea numirilor în funcţiile de conducere. De aceea spun: a fost eliberare pe jumătate. În mod firesc, ar fi trebuit să discutăm – dacă nu cumva ca şi ministrul Justiţiei ar fi trebuit scos din această ecuaţie, cu atât mai mult cu cât toţi procurorii consultaţi acum un an, acum doi ani, trei ani, şi-au spus foarte clar opinia în scris că atât ministrul Justiţiei, cât şi preşedintele României trebuie să fie scoşi din ecuaţie şi să rămână doar Secţia de procurori a CSM, care să audieze candidaţii şi să facă numirea pentru procurorii cu funcţii înalte.

MEDIAFAX: În Codul de Procedura Penală, infracţiunea de abuz în serviciu (art.297) capătă modificări care, iarăşi, au fost contestate, deoarece s-a redus pedeapsa sau chiar făptaşii nu ar mai putea fi traşi la răspundere. Cum comentaţi această modificare a respectivului articol? Credeţi că este construit „cu dedicaţie?”.

Horaţius Dumbravă: Politica penală e clar că n-o fac judecătorii şi n-o fac nici procurorii. Şi nici măcar ministrul Justiţiei. Să ştiţi că am îndoieli că politica penală o face ministrul Justiţiei în actualul context Constituţional. Politica penală o face Parlamentul, dar ca să iniţiezi o politică penală şi să o pui în practică ai nevoie de ceva esenţial, şi anume părerea specialiştilor, a celor care lucrează în domeniu. Ai nevoie de părerea societăţii civile şi aşezat, cu argumente pro şi contra. Iată ce spune Înalta Curte legat de abuzul în serviciu. Nu ştiu dacă a fost făcut cu dedicaţie. Nici nu e sarcina sistemului judiciar să găsească posibile explicaţii, mai ales în spaţiul public să le spună. Dar ce poate şi trebuie să spună sistemul judiciar: dacă aceste modificări sunt oportune. Înalta Curte, dacă veţi lectura sesizarea Curţii Constituţionale, spune că aceste articole, ca şi alte articole din Codul Penal – partea specială, dar şi din Codul Penal, partea generală: nu numai că le lipseşte claritatea, previzibilitatea şi precizia, dar se pune problema dacă principiul sancţionator mai este respectat în raport cu rolul preventiv şi cu rol de integrare a celor condamnaţi. Ce vrea să spună Înalta Curte? Pentru fapte pe care noi toţi cred că avem rezonabilitate să credem că sunt grave pentru societate – să furi din banul public este, cred, o infracţiune gravă, mai ales dacă are repercusiuni serioase asupra unor comunităţi locale sau chiar asupra societăţii în ansamblu. Aceste sancţiuni au şi un rol preventiv, adică să nu mai facem noi, ceilalţi. Înalta Curte spune că rolul sancţionator depăşeşte rolul preventiv. Nu mai este îndeplinit nici rolul sancţionator, nici rolul preventiv şi nici cel de reintegrare al condamnaţilor. Am vrut să arăt ceea ce spune Înalta Curte, nu neapărat ceea ce spun eu.