DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fostul ministru Pintea IA CU ASALT specialiștii din DNA - Afirmă că ei nu fac parte din organul judiciar și vrea ANULAREA actelor lor în cazul de mare corupție

spionaj

Fostul ministru al Sănătății Sorina Pintea, trimisă în judecată după ce a fost prinsă în flagrant delict primind o sumă de bani drept mită, contestă acum calitatea specialiștilor din DNA, situație ce urmează să fie tranșată de Curtea Constituțională a României, după o decizie a Tribunalului Cluj.

Concret, la finele lunii februarie, instanța clujeană, a admis sesizarea CCR cu o excepție de neconstituționalitate invocată de fostul ministru și apărătorul său, excepție prin care se arată că unele articole din Codul de Procedură Penală ar fi în contradicție și ar încălca articole din Constituția României.

Citește și: BREAKING Fostul șef DIPI Gelu Oltean și 'prietena' sa, Vanessa, LUNGESC NEJUSTIFICAT dosarul 'Ayahuasca' - Avocat amendat cu o mie de lei pentru trei RECUZĂRI

Este de amintit că după trei mutări, în prezent dosarul fostului manager de spital și ministru al Sănătății Sorina Pintea se află în faza camerei preliminare la Tribunalul Cluj, unde au avut deja loc mai multe termene de judecată.

În excepția admisă spre sesizare CCR apărarea fostului demnitar arată că prevederile articolului 168 alineatul 12 din Codul de procedură penală „percheziția în sistemul informatic ori a unui suport de stocare a datelor informatice se efectuează de un specialist care funcționează în cadrul organelor judiciare sau din afara acestora, în prezența procurorului sau a organului de urmărire penală” ar contraveni articolului 1 alineatul 5, articolului 20, articolului 21 alineatul 3 și articolului 26 din Constiția României precum și articolelor 6 și 8 din CEDO.

Articolul 1 alineatul 5 se se referă la obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor, articolul 20 la a Tratatele internaționale privind drepturile omului, articolul 21 alineatul 3 la dreptul la un proces echitabil și la soluționarea cauzelor într-un termen rezonabil” iar articolul 26 la dreptul la viață intimă, familială și privată.

Citește și: BREAKING! OMERTA polițiștilor acuzați de TORTURĂ a fost SPARTĂ de colegii lor jandarmi - Liderul Viorel Șeicaru a fost TURNAT de un COLEG de FAPTE la judecător

Specialiștii tehnici din DNA luați cu asalt...

Apărarea Sorinei Pintea a explicat î fața jdecătorilor că „în speța de față, mandatul de percheziție informatică emis de către judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București, Secția I Penală, prin care s-a autorizat efectuarea percheziției informatice asupra telefonului mobil marca Apple Iphone 11 ridicat cu ocazia percheziției domiciliare efectuată la imobilul din Municipiul Baia Mare, de la inculpata Pintea a fost pus în executare de un specialist din cadrul Direcției Naționale Antircorupție, cu încălcarea normelor constituționale și convenționale”.

„Administrarea unui mijloc de probă și obținerea de probe de către o persoană care nu are calitatea de organ judiciar a condus la vătămarea gravă a echității procedurale și la dreptul la viață privată al subsemnatei, aceasta neputând fi înlăturată decât prin constatarea ca nelegală a procedeului probatoriu, finalitate ce implică în mod necesar constatarea prealabilă a neconstituționalității normei juridice”, a mai explicat acesta.

În excepție a mai arătat apărarea fostei demnitare „...specialistul ...., a procedat la realizarea de activități ce se circumscriu dispozițiilor art. 99 și art. 100 Cod de Procedură Penală, în sensul în care a identificat și a administrat un mijloc de probă, convertindu-se astfel într-o autoritate judiciară în mod nelegal”.

„Conform prevederilor art. 168 alin. (1) Cod de Procedură Penală, percheziția unui sistem informatic ori a unui suport de stocare a datelor informatice se realizează de către un specialist care funcționează în cadrul organelor judiciare sau în afara acestora, în prezența procurorului sau a organului de cercetare penală.

Citește și: MOTIVARE CAB arată că ESCAPADA Elenei Udrea în Costa Rica și condamnarea din Gala Bute au SPORIT anii ÎNCASAȚI - 'Comportamentul ei a fost unul DILATORIU'

Acest procedeu probator este definit de legiuitor ca fiind acea activitate de cercetare, descoperire, identificare și strângere a probelor stocate într-un sistem informatic sau suport de stocare a datelor informatice, realizat prin intermediul unor mijloace tehnice și proceduri adecvate, de natură să asigure integritatea informațiilor obținute de acestea”, se mai arată în excepția de la dosar.

Vicii constituționale

Norma juridică antereferită conține vicii grave de constituționalitate, a scris apărarea Sorinei Pintea care a arătat că viciile au loc pentru că norma „permite realizarea de acte de urmărire penală, respectiv strângerea de probe de către persoane din afara sistemului judiciar și care nu au calitatea de organe de urmărire penală”.

„Astfel, analizând structura procesului penal, se poate observa că, în etapa urmăririi penale, singura entitate care are dreptul de a strânge și de a administra mijloace de probă este organul de urmărire penală.

Pot avea această calitate, în conformitate cu prevederile art. 55 alin. (1) Cod de procedură penală, doar trei categorii de persoane: procurorul, organele de cercetare penală a poliției judiciare și organe de cercetare penală speciale.

Pe aceeași linie argumentativă, devin relevante prevederile art. 100 Cod de procedură penală, în conformitate cu care, în cursul urmăririi penale, doar organul de urmărire penală poate strânge și administra probe, această procedură formală, expres definită și delimitată având drept scop apărarea drepturilor fundamentale și a garanțiilor respectării lor”, se mai arată în actul citat.

Cu gândul la lovitura CCR dată SRI și DNA...

„În consecință, dată fiind ingerința semnificativă în viața privată a persoanei a acestui procedeu probator, normele care reglementează activitatea procedurală ar trebui să fie extrem de bine circumscrise regulilor legii fundamentale, astfel încât să fie respectate nu doar formal drepturile persoanei ce urmează a fi percheziționată.

Citește și: Filmul ȘANTAJULUI președintelui CJ Călărași față de procurorul care îl ancheta - Îl amenința cu sesizări fictive, televiziunea și spunea că 'va face balamuc'

Analiza succesivă a jurisprudenței Curții Constituționale în materia conferirii unor drepturi persoanelor din afara sistemului judiciar cu privire la administrarea probatoriului evidențiază un punct de vedere univoc, împărtășit de apărare, în sensul în care probele, în procesul penal, nu pot fi obținute prin mijloace probatorii ilicite, iar persoanele din entități distincte de cele judiciare nu pot avea acces la prerogative ce intră în aria de competență exclusivă a organelor de urmărire penală.

Reamintim în acest context Decizia nr. 51/16.02.2016 a Curții Constituționale emisă în materia supravegherii tehnice, elementele de similitudine cu prezenta determinând aplicarea unui raționament prin analogie.

Astfel, în cuprinsul deciziei precitate se menționează că sintagma ,,alte organe specializate ale statului” din cuprinsul art. 142 alin. (1) Cod de Procedură Penală este lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, întrucât legiuitorul nu a precizat exact care sunt organele ce intră în categoria acestor alte organe specializate ale statului și care pot efectua supravegherea tehnică, conform art. 142 alin. (1) Cod de Procedură Penală, alături de procuror, de organele de cercetare penală și de lucrătorii specializați din cadrul poliției.

Critica majoră a instanței de contencios constituțional s-a axat pe faptul că nu poate fi permisă imixtiunea unor servicii sau entități distincte ale statului (precum Serviciul Român de Informații) în activitatea de realizare a unor acte de procedură penală, prin interceptarea și înregistrarea de convorbiri întrucât s-ar proceda la o delegare de competență din sfera exclusivă a procurorului spre organe nejudiciare.

În acest context s-a apreciat că principiul statului de drept și al supremației legii, dreptul la un proces echitabil și cel privind viața privată a persoanei ar cunoaște vătămări iremediabile și insurmontabile, restrângerile și sancțiunile neputând opera fără oferirea unui cadru și a unui sistem de garanții corespunzător”, se mai arată în excepție.

Citește și: BREAKING SURSE Proiectul rețelei electrice de la Spitalul Neamț NU A AVUT AVIZE iar inginerul pentru instalațiile de oxigen și aer comprimat e „AMNEZIC”

În raport de acele constatări ale CCR acum apărarea Sorinei Pintea a arătat că „norma juridică de la art. 168 alin. (12) Cod de procedură penală indică grave probleme de constituționalitate, întrucât prerogativele acordate specialiștilor sunt nelimitate și se referă, pe de o parte, la acte de urmărire penală concrete, cum ar fi cercetare, descoperire, identificare și strângere probe digitale, deși toate acestea sunt realizate de persoane ce nu se încadrează în categoriile expres prevăzute de art. 55 alin. (1) Cod de Procedură Penală”.

În concluzie, se mai arată în excepție textul atacat, ar fi neconstituțional prin prisma „imposibilității acordării unor competențe generale, materiale și funcționale unor persoane ce nu au calitatea de organe judiciare în identificarea și administrarea probatoriului; caracter neclar, imprecis și lipsit de previzibilitate al normei prin transformarea unei entități nedefinite în persoană cu atribuții de administrare a probatoriului; încălcarea echității procedurii prin posibilitatea acordată unor terțe părți, extranee procesului penal și organelor judiciare, în a contribui la formarea probatoriului; încălcarea dreptului la viață privată prin persmisiunea acordată unor terțe persoane să aibă acces la elemente confidențiale”.

Acum CCR va trebui să stabilească dacă articolul din CPP respectă rigorile constituționale sau intră n contradicție cu acestea și trebuie rectificat pentru a corespunde acestora.

Fapte de fost manager și ministru în Sănătate

Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție de la Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus trimiterea în judecată, în 20 aprilie 2020, sub control judiciar, a fostului ministru Sorina Pintea, la data faptei manager al Spitalului Județean de Urgență „Dr. Constantin Opriș” din Baia Mare, județul Maramureș, pentru comiterea infracțiunii de luare de mită, în formă continuată (două acte materiale).

În rechizitoriul transmis judecătorilor DNA a notat că în perioada noiembrie 2019 – 28 februarie 2020, Pintea, în calitatea menționată mai sus, ar fi pretins și primit, printr-un intermediar, de la reprezentanții unei societăți comerciale, în două tranșe, sumele de 10.000 de euro (la 20 decembrie 2019) și 120.000 lei (la 28 februarie 2020), care nu i s-ar fi cuvenit.

Banii, arată anchetatorii reprezentau un procent de 7% din valoarea unui contract de achiziție publică ce avea ca obiect „proiectarea și execuția lucrărilor de amenajare bloc operator-sala de chirurgie cardiovasculară și toracică și spații adiacente din Spitalul Județean de Urgență «Dr. Constantin Opriș» Baia Mare”, încheiat în anul 2019 de unitatea spitalicească cu societatea comercială.

Citește și: BREAKING! URINA pe VICTIMA sa și STRIGA 'Vezi, mă, ce poate să facă Poliția Română?'-Sindicalistul ȘEICARU și polițiștii Secției 16 au urmărit UMILIREA victimei

Concret, scrie Direcția, Pintea ar fi primit banii respectivi în incinta unității medicale pe care o conducea, în legătură cu îndeplinirea unor acte ce intrau în atribuțiile sale de serviciu ca manager și ordonator de credite.

În data de 28 februarie 2020, după primirea sumei de 120.000 lei, activitate ce ar fi avut loc în biroul inculpatei din cadrul spitalului, s-a procedat la constatarea infracțiunii flagrante.

În cauză s-a instituit măsura sechestrului asiguratoriu asupra a două terenuri ce aparțin inculpatei.

Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București cu propunere de a se menține măsurile preventive și asigurătorii dispuse în cauză.

Anterior sesizării instanței de judecată cu prezentul rechizitoriu, procurorii anticorupție au încheiat un acord de recunoaștere a vinovăției cu o persoană fizică, în sarcina acesteia fiind reținută infracțiunea de complicitate la luare de mită în formă continuată.

 

 

 

se referă la obligativitatea respectării Constituției, a supremației sale și a legilor

Urmărește-ne:
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.