Judecătorul CSM Alin Ene critică protestele anti-Savonea: „Justiția nu se apără strigând, ci respectând legea”
Judecătorul Alin Ene, membru al Consiliului Superior al Magistraturii, denunță într-o postare pe Facebook protestele anunțate pentru revocarea președintei Înaltei Curți de Casație și Justiție, Lia Savonea, pe care le califică drept o „fumigenă perfectă” menită să deturneze atenția de la responsabilitatea politică. „Fumigena perfectă: scandal cu judecători, ca să nu vezi haosul puterii politice. Se protestează astăzi pentru revocarea Președintelui Înaltei Curți de Casație și Justiție”, scrie magistratul, avertizând asupra riscului ca independența justiției să fie pusă în balanță cu „emoția populară”.
Alin Ene susține că, dincolo de retorica indignării, manifestul protestului este marcat de „fracturi logice” și substituie cadrul legal cu presiunea străzii. „Dacă citești manifestul protestului, trecând peste populisme și indignări morale, nu ai cum să nu observi fracturile logice”, afirmă el, arătând că revendicarea centrală – revocarea șefei ÎCCJ – nu este susținută de elemente juridice concrete. „Cum poți să susții că protestezi pentru «viitorul în care legea chiar se aplică», atunci când însăși revendicarea protestului tău este să fie înlocuită legea cu emoția populară?”, întreabă judecătorul CSM.
Acesta subliniază că textul de mobilizare publică nu oferă „nici urmă de motive legale pentru revocare”, ceea ce, în opinia sa, arată că ținta reală nu este respectarea statului de drept, ci punerea unei presiuni directe asupra judecătorilor Înaltei Curți. „Probabil pentru că legea nu se scrie în ritmul furiei de pe Facebook”, notează Alin Ene, criticând modul în care dezbaterea publică este mutată din zona argumentului juridic în cea a emoției colective.
„Mesajul e simplu: hotărâți altfel sau urmează execuția pe rețelele sociale”
Judecătorul atrage atenția că, deși potrivit legii doar CSM poate dispune revocarea președintelui ÎCCJ, protestul a fost convocat în fața sediului instanței supreme, și nu în fața Consiliului. „Cum poți să afirmi că protestezi «pentru Justiție», când scopul este tocmai să pui presiune pe judecătorii Înaltei Curți pentru că nu îți convin hotărârile judecătorești?”, scrie Alin Ene, sugerând că locul ales pentru manifestație dezvăluie intenția reală a organizatorilor.
El susține că nu se urmărește obținerea efectivă a revocării Liei Savonea, ci transmiterea unui avertisment către întreg corpul de judecători ai Înaltei Curți. „Pentru că, în fapt, nu se urmărește obținerea revocării președintelui, ci un mesaj pentru toți judecătorii Înaltei Curți. Mesajul e simplu: hotărâți altfel sau urmează execuția pe rețelele sociale și chiar în stradă”, afirmă Ene. În opinia sa, o astfel de abordare răstoarnă sensul independenței justiției: „În sfârșit, am descoperit cum funcționează independența justiției: puterea judecătorească trebuie să se subordoneze celor cu portavocea mai puternică.”
Magistratul califică acest tip de presiune ca fiind incompatibil cu principiile statului de drept și amintește că, în orice democrație funcțională, hotărârile judecătorești nu pot fi cenzurate în stradă. El subliniază că presiunea publică asupra unei instanțe pentru soluțiile pronunțate în dosare concrete reprezintă „o formă de presiune inadmisibilă”, chiar dacă este ambalată în sloganuri pro-justiție.
Comparații dure și avertisment privind derapajele istorice
Alin Ene arată că singurul reproș legat de activitatea Liei Savonea după preluarea mandatului de președintă a Înaltei Curți vizează nemulțumirea față de hotărârile pronunțate de aceasta ca judecător, ceea ce consideră profund periculos. „Dincolo de judecățile de valoare cu privire la trecutul profesional al președintei ICCJ, singurul motiv referitor la activitatea desfășurată după preluarea mandatului privește nemulțumirea referitor la hotărârile pronunțate în calitate de judecător. Iar acesta este și cel mai grav, contrar Constituției și principiilor oricărui stat de drept”, subliniază el.
Judecătorul susține că atacarea magistraților pentru soluțiile pronunțate în dosare nu doar că nu ține loc de critică legitimă, ci reprezintă o atingere directă adusă independenței lor. „În orice democrație, atacarea judecătorilor pentru hotărârile pronunțate este o formă de presiune inadmisibilă”, scrie acesta, amintind că, prin natura funcției, judecătorul este obligat să aplice legea, nu să își calibreze deciziile în funcție de curentele de opinie.
În același registru, Alin Ene formulează o comparație extrem de dură la adresa retoricii folosite în manifestul protestului, punând-o în legătură cu regimuri autoritare. Adresându-se direct ONG-urilor organizatoare – Declic, Rezistența, Corupția Ucide, Inițiativa România și Inițiativa Timișoara –, judecătorul întreabă: „De unde v-ați inspirat în scrierea manifestului? Lista autorilor care au folosit exact această retorică e, din păcate, lungă și rușinoasă. Vă puteți alege preferatul: Hitler, Stalin, Mao Zedong sau Hugo Chávez?” Concluzia sa este tranșantă: „Justiția nu se apără strigând, ci respectând legea. Iar dacă vrem o societate care să creadă în reguli, trebuie să începem prin a nu le călca în picioare chiar noi, în numele moralității publice.”
Protestele anti-Savonea: ONG-urile cer revocarea și „resetarea morală” a ÎCCJ
Protestul vizat de reacția lui Alin Ene este anunțat de cinci organizații civice – Corupția Ucide, Rezistența, Declic, Inițiativa România și Inițiativa Timișoara – pentru vineri seara, în fața sediului Înaltei Curți de Casație și Justiție. Potrivit apelului public, ONG-urile cer revocarea Liei Savonea din funcția de președintă a instanței supreme și vorbesc despre necesitatea unei „resetări morale” a ÎCCJ, susținând că „Justiția nu este un club închis, iar independența nu e un paravan pentru abuz”.
În comunicatul comun, organizatorii o acuză pe Savonea că ar fi luat „decizii repetate care au subminat încrederea publică în Justiție și au favorizat inculpați de rang înalt”, că ar fi transformat Înalta Curte și CSM „în instrumente de protecție pentru sistem” și că ar fi exercitat presiuni asupra magistraților care au criticat public anumite derapaje. Tot ei situează protestul în contextul deciziilor privind prescripția răspunderii penale și al unor hotărâri considerate controversate, prin care persoane acuzate de corupție au scăpat de răspundere penală.
Instanța supremă și structurile de conducere ale sistemului judiciar au respins acuzele ONG-urilor și au avertizat asupra riscului unor presiuni fără precedent asupra magistraților. Secția pentru judecători a CSM a vorbit, într-un comunicat anterior, despre o „escaladare fără precedent a campaniei împotriva sistemului judiciar” și a arătat că demersul de contestare publică a președintelui ÎCCJ și a judecătorilor instanței supreme este „incompatibil cu independența justiției și cu rolul fundamental al acesteia în statul de drept”, subliniind că afectarea independenței Înaltei Curți vulnerabilizează întreaga putere judecătorească.
Nicușor Dan: judecătorul aplică legea, responsabilitatea e la CCR și Parlament
Pe fondul discuțiilor tot mai aprinse despre deciziile instanțelor și despre fenomenul prescripției în dosarele de mare corupție, președintele Nicușor Dan a fost întrebat dacă este de acord cu protestele îndreptate împotriva magistraților. El a apărat dreptul cetățenilor de a protesta, dar a făcut apel la echilibru și la o corectă înțelegere a responsabilităților în stat. „Eu, dat fiind contextul, bineînțeles că fiecare – am protestat și eu de câteva sute de ori, nu poți să oprești protestul unui om pe orice subiect pe care el consideră că îl afectează, îl interesează. Punctul meu de vedere, pentru cine contează, este că deja avem o tensiune și că trebuie să găsim un echilibru în chestiunea asta”, a declarat acesta.
Nicușor Dan a atras atenția că, în societate, se confundă adesea actul de justiție cu activitatea unui număr restrâns de judecători care soluționează dosarele marilor corupți și, mai grav, cu cadrul legislativ creat de clasa politică. „Noi, în societate, confundăm actul de justiție cu 50 de persoane care judecă dosarele marilor corupți. Trebuie mai întâi să facem o diferență între ce judecă aceste 50 de persoane și cadrul legislativ – deciziile CCR, faptul că Parlamentul nu a transpus niște decizii ale CCR și, în felul ăsta, am ajuns ca să avem un fenomen de prescripție”, a explicat el, trimițând explicit la responsabilitatea puterii legislative.
În ceea ce privește situațiile în care dosare importante s-au închis prin prescripție, președintele subliniază că judecătorul nu poate fi făcut țap ispășitor pentru lacunele legislative. „Judecătorul nu are niciun fel de vină că CCR plus Parlamentul i-au spus că se prescrie un dosar care n-ar fi trebuit să se prescrie, dar el trebuie să asculte de ce spune legea și ce a spus CCR”, a punctat Nicușor Dan. Mesajul său se suprapune, în esență, cu cel transmis de judecătorul Alin Ene și de CSM: magistrații sunt obligați să aplice legea existentă, iar eventualele nemulțumiri legate de rezultatul concret al unor dosare trebuie canalizate spre reformarea cadrului normativ, nu spre contestarea publică a independenței judecătorilor sau a conducerii Înaltei Curți.
Comentează