Gabriel Oprea la DNA

Fostul vicepremier Gabriel Oprea a ajuns la sediul DNA. El este citat în Scandalul coloanelor oficiale pe care le-ar fi folosit în mod ilegal și abuziv.

Citarea și audierea sa la DNA are loc la două zile după ce Senatul României a încuviințat solicitarea procurorilor de urmărire penală în calitate de fost membru al Guvernului.

La intrarea în sediul DNA seful UNPR a refuzat sa facă vreo declarație în afară de faptul că NU îi este frică. Potrivit surselor judiciare astăzi i se vor aduce la cunoștință acuzațiile.

_____

Acuzațiile DNA care au dus la decizia Senatului și la audierea sa:

Solicitarea Direcţiei Naţionale Anticorupţie referitoare la efectuarea urmăririi penale față de Oprea Gabriel, senator, la data faptelor deţinând şi o funcţie ministerială, are în vedere împrejurarea că, în acest moment, există aspecte din care rezultă suspiciunea rezonabilă ce conturează următoarea stare de fapt:

1. 1. Infracţiunea de abuz în serviciu constând în folosirea resurselor umane și materiale ale Ministerului Afacerilor Interne pentru a asigura, în mod nelegal, însoțirea deplasărilor efectuate de ministru cu echipaje ale poliției rutiere.

În perioada ianuarie 2014 – noiembrie 2015, Oprea Gabriel a deținut funcția de ministru al Afacerilor Interne (iar începând cu martie 2014 și pe cea de viceprim-ministru pentru securitate națională). În toată această perioadă, demnitarul a beneficiat de însoțire permanentă cu echipaje ale poliției rutiere, cu încălcarea condițiilor prevăzute de Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006 (ce prevede că beneficiază de însoţire cu echipaje ale poliției rutiere preşedintele României, preşedinţii celor două camere ale Parlamentului și prim-ministrul).

În cazul miniştrilor, același act normativ prevede că aceştia pot beneficia de însoţire cu echipaje ale poliţiei rutiere doar în situaţii deosebite, care impun deplasarea în regim de urgenţă (condiţii care trebuie îndeplinite simultan).

Din probele administrate în cauză a rezultat că, în perioada menţionată, ministrul Oprea Gabriel a fost însoțit în cvasitotalitatea deplasărilor, într-un regim rezervat de lege exclusiv preşedintelui României, preşedinţilor celor două camere ale Parlamentului și prim-ministrului.

Aceste misiuni includeau deplasările zilnice la sediul Ministerului și cele săptămânale la ședințele de Guvern, împrejurări care nu pot fi calificate ca situații deosebite în sensul avut în vedere de legiuitor. Totodată, poliția rutieră însoțea deplasările la destinații cu vădit caracter privat (vizite particulare, sediile unor partide politice, restaurante, revenirea zilnică la locuința personală), inclusiv în afara programului de lucru și în zilele nelucrătoare, situații în care nu poate fi justificată în mod obiectiv o urgență.

În cadrul compartimentului special (Serviciul Operativ Special din Brigada Rutieră a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti care asigură însoțirea coloanelor oficiale) au fost desemnați lucrători care aveau ca atribuții exclusive însoțirea ministrului, într-o structură permanentă care presupunea asigurarea concomitentă a 3 polițiști pentru fiecare post (două schimburi și o rezervă). Lucrătorii erau permanent la dispoziția ministrului, așteptându-l după fiecare deplasare în imediata apropiere a destinației.

Vezi și: Adevărata BOMBĂ din dosarul lui Oprea: Kovesi îi rupe coloana şi Procurorului General

Din probele administrate rezultă că ministrul Oprea Gabriel realiza în medie aproximativ 5 deplasări zilnice pe parcursul cărora era însoțit de echipaje ale poliției rutiere. Spre exemplu, în perioada 2 ianuarie – 21 octombrie 2015, s-au realizat 1607 misiuni de însoțire a deplasărilor efectuate de ministrul de interne pe raza municipiului București. Numărul total al acestor misiuni este de aproximativ 3 ori mai mare decât cele realizate în aceeași perioadă pentru însoțirea președintelui României și de aproximativ două ori mai mare decât cel corespunzător prim-ministrului, demnitari îndreptățiți la însoțire permanentă conform prevederilor legale.

Prin aceste fapte a fost produsă o vătămare a intereselor legitime ale Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti.

Deturnarea resurselor poliției rutiere care ar fi trebuit să contribuie la fluidizarea circulației în municipiul București și folosirea acestora pentru a facilita deplasarea unui demnitar neîndreptățit legal la acest beneficiu, cu efectul îngreunării deplasării celorlalți participanți la trafic, a pus instituția în imposibilitatea de a-și îndeplini una din funcțiile esențiale (supravegherea și controlul circulației pe drumurile publice).

Aceasta,în condiţiile în care, însoțirea unui demnitar de către poliția rutieră presupune atât asigurarea echipajului de însoțire și a vehiculului corespunzător, cât și instalarea în teren a unui dispozitiv de dirijare și siguranță a traficului format din posturi fixe, posturi mobile și patrule auto-moto, atât pe traseul care urmează a fi parcurs, cât și pe traseele alternative care ar putea fi folosite de coloana oficială.

Fiecare deplasare presupune, așadar, redirecționarea unui număr semnificativ de agenți de poliție de la posturile unde își desfășoară în mod obișnuit activitatea către traseele pe care se deplasează demnitarul (de spre exemplu, pentru deplasarea Ministrului Afacerilor Interne din seara de 20.10.2015, dispozitivul a fost format din 27 de polițiști aflați în intersecțiile de pe traseu).

Utilizarea nelegală a autovehiculelor a produs și un prejudiciu material Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti, constând în contravaloarea combustibilului utilizat pe parcursul misiunilor de însoțire și a uzurii corespunzătoare.

De asemenea, ministrul Oprea Gabriel a obținut un folos necuvenit, constând în reducerea timpului alocat deplasărilor. Astfel, cercetările efectuate până în prezent au relevat că, prin folosirea antemergătorilor și a agenților de poliție care opreau circulația celorlalte vehicule în intersecții, același itinerar putea fi parcurs în mai puțin de jumătate de timp, având în vedere că viteza de deplasare a coloanei pe raza municipiului București putea atinge și 120 km/h.

Confortul suplimentar creat în acest mod demnitarului în raport cu toți ceilalți participanți la trafic, în scopul ușurării deplasărilor cu caracter privat sau care nu erau justificate de împrejurări excepționale și urgente, reprezintă un privilegiu la care nu este îndreptățit și care are astfel natura unui folos necuvenit.

Din probele administrate până în prezent a reieşit că activitatea de însoțire se realiza cu știința și acceptul ministrului, care a dispus cu privire la modalitatea în care să se realizeze însoțirea. Totodată, a mai rezultat și că au existat situații în care ministrului i s-a propus ca anumite deplasări private să se realizeze fără însoțirea poliției rutiere, însă acesta a solicitat în mod expres prezența echipajelor.

Vezi și: EXCLUSIV. Plângere penală împotriva Patrulei lui Vlad Țepeș

1. 2. Infracţiunea de abuz în serviciu constând în încheierea unui protocol în baza căruia procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a beneficiat, în mod nelegal, de însoțirea deplasărilor efectuate cu echipaje ale poliției rutiere.

La data de 4 aprilie 2014, la Ministerul Afacerilor Interne s-a înregistrat Protocolul nr. 12 privind cooperarea în domeniul circulației rutiere, încheiat cu Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Ministerul Afacerilor Interne a fost reprezentat la încheierea protocolului de către ministrul Oprea Gabriel, iar obiectul a fost cooperarea dintre cele două instituții, în scopul însoțirii autovehiculului utilizat de către procurorul general cu echipaje ale poliției rutiere.

Temeiurile legale invocate în fundamentarea protocolului au fost Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice și Regulamentul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, aprobat prin H.G. nr. 1.391/2006, deși niciunul din cele două acte normative nu include procurorul general printre persoanele îndreptăţite a beneficia de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere. Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție beneficiază, la rândul său, de protecție asigurată de Serviciul de Protecție și Pază, deplasările fiind realizate cu un autovehicul al acestei instituții care are un regim de circulație prioritară.

Protocolul a reprezentat temeiul în baza căruia, începând cu luna aprilie 2014, procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție i s-a asigurat, cu caracter permanent, însoțirea deplasărilor efectuate pe raza municipiului București.

În condițiile în care procurorul general nu era îndreptățit să beneficieze de însoțire cu echipaje ale poliției rutiere potrivit prevederilor H.G. nr. 1.391/2006, fapta ministrului a produs o vătămare a intereselor legitime și un prejudiciu material Direcţiei generale de poliţie a municipiului Bucureşti, precum și un folos necuvenit procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

La data de 03 iulie 2015, Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti a adoptat un plan-cadru care cuprinde o prezentare detaliată a modalității în care se desfășura activitatea de însoțirea a demnitarilor pe raza municipiului București.

Din documentul menționat rezultă că singurii demnitari care beneficiau de însoțire permanentă erau președintele României și prim-ministrul dintre categoriile de persoane îndreptățite legal (preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au solicitat), precum și ministrul de interne și procurorul general, care au avut acces la acest privilegiu exclusiv ca urmare a modului în care ministrul Oprea Gabriel și-a îndeplinit atribuțiile de serviciu.

Cererii transmise i-au fost atașate referatul întocmit de procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, precum şi un număr de 15 volume cuprinzând copii ale dosarului de urmărire penală.