DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Gazele de șist duc la pierderea dinților, dar și la pierderea minților politicienilor

Azi este ziua internațională împotriva fracturării hidraulice a gazelor de șist. Nu am avut o poziție publică până în acest moment referitoare la exploatarea gazelor de șist și nici asupra metodelor care se folosesc pentru a exploata această resursă naturală. Nu eram suficient lămurită și nu m-am grăbit să vorbesc despre chestiuni atât de importante până nu m-am documentat. În urmă cu două zile, în data de 9 octombrie a.c., am participat la o dezbatere tehnică pe tema exploatării gazelor de șist organizată de Fundația Friedrich Ebert Stiftung România. Invitatul special a fost Deborah Rogers din SUA, care a demonstrat cu cifre concrete de la marii actori din acest domeniu care lucrează pe teritoriul Statelor Unite că gazele de șist și tehnologia prin care acestea sunt exploatate nu este viabilă din punct de vedere economic. Se investesc mai mulți bani decât se câștigă din exploatarea gazelor de șist.

Economia resurselor naturale nu este dezbătută suficient în România. Am făcut un newsletter dedicat temei, însă ultima variantă este din aprilie 2012 și se poate accesa la linkul http://www.andreeavass.ro/blog/wp-content/uploads/2012/04/Newsletter-Economic-8-Economia-resurselor-naturale3.pdf. Nu a mai fost actualizat. Informațiile de interes general nu sunt transparente, iar interesul pentru resursele naturale este tare redus pentru actualii guvernanți.

Provocările exploatării gazelor de șist

1. Ce spun studiile de specialitate?
2. Ce spun și ce fac alții?
3. Ce spun guvernanții noștri?
4. Ce cred eu?

1. Ce spun studiile de specialitate despre fracturarea hidraulică?

2. Ce spun și ce fac alții?

Jean-Claude Juncker se opune fracturării hidraulice și nu se grăbește către noi tehnologii.

Angela Merkel: Fracturarea gazelor de șist este interzisă în următorii 7 ani în Germania prin lege. Substanțele care sunt introduse în sol sunt dăunătoare pentru mediu.

Miguel Arias Cañete, comisarul pentru efecte climatice și energie al CE (Fost ministru în Spania): Când a fost întrebat la audierile pentru CE ce va face în legătură cu gazele de șist și de ce a aprobat exploatarea în Spania a declarat: „Nu am aprobat exploatarea gazelor de șist, am avut grijă ca cele mai severe analize referitoare la mediu să fie efectuate pentru determinarea impactului asupra mediului.”

David Cameron: „Exploatarea gazelor de șist este o soluție bună pentru țara noastră.” Exploatarea gazelor de șist trebuie să înceapă până la sfârșitul anului pentru a reduce dependența de gazele din Rusia. Experții din industrie declară că doar la sfârșitul acestui deceniu poate să înceapă exploatarea comercială a gazelor de șist.

Barack Obama: „Dacă este extras în condiții de siguranță, fracturarea gazelor de șist poate reprezenta puntea care poate alimenta economia cu mai puțini poluanți care provoacă schimbări climatice” (prin punte se referă la metoda de tranziție între electricitatea produsă cu cărbuni și alte variante care sunt nepoluante.)

A. Țări care sunt împotriva exploatării
Ministrul Ecologiei din Franța, Philippe Martin, a remarcat că gazele de șist sunt energii fosile, emițătoare de gaze cu efect de seră, iar Franța s-a angajat să reducă consumul acestora cu 30 % până în anul 2030. În Franța Consiliul Constituțional a validat legea care interzice fracturarea hidraulică încă din anul 2011.

B. Țări sceptice
Spania și Germania sunt sceptice. Așteaptă tehnologii mai performante sau nu au susținerea oamenilor.

C. Țări care exploatează gazele de șist

  • Polonia

Polonia a fost prima țară europeană care a declanșat, printr-o legislație proactivă, exploatarea gazelor de șist. În ciuda acestei deschideri, menită în principal să asigure Poloniei o sursă alternativă de energie față de importurile de gaz din Rusia, exploatarea gazelor de şist NU a dat rezultate până acum.
Guvernul de la Varșovia împreună cu Parlamentul, au aprobat facilități fiscale pentru exploatările de gaze de şist. Redevențele datorate statului sunt reduse la jumătate față de exploatările de gaze convenționale, iar ele vor fi colectate abia începând cu 2020 – 1,5% din valoarea gazului de şist extras, respectiv 3% din valoarea petrolului de şist extras.

  • Marea Britanie

Autoritățile britanice au adoptat o legislație favorabilă gazelor de şist, cu măsuri de încurajare, precum scutiri de taxe pentru companii, subvenția cu 100.000 de lire sterline pentru fiecare exploatare de gaze de şist sau plata a 1% din profitul companiilor care fac exploatarea către comunitățile locale unde au loc forajele.
Guvernul britanic a redus la sfârșitul anului trecut nivelul taxării pentru gazele de şist, de la 62% la 30% din profitul obținut din exploatarea acestor zăcăminte.
În Marea Britanie au fost respinse 40.000 de obiecții, împotriva modificărilor legii care permite companiilor să foreze sub proprietăți fără permisiunea proprietarilor.

  • SUA

Statele Unite sunt în prezent cel mai mare producător mondial de gaze naturale. Aceste hidrocarburi neconvenționale (gazele de șist) sunt la originea unei revoluții energetice în SUA și numeroase companii vizează rezervele potențiale ale subsolului european.Boom-ul fracturărilor hidraulice în SUA este din ce în ce mai productiv datorită progreselor tehnologice de foraj, susține The Guardian.
Eficiența de recuperare a gazului pentru cele mai mari 5 companii de exploatare a gazelor de șist este de 6,5%. Eficiența de recuperare în cazul exploatărilor convenționale de gaze este de 75-80%.
În anul 2008, în Fort Worth Texasul a obținut 50 mil. dolari din 44 de sonde pentru gazele de șist. În 2012, a obținut 23 mil dolari din 397 de sonde. Randamentele economice se consumă repede, iar sondele sunt temporare. De ce să investim în infrastructură temporară?!

D. Legislația europeană

Parlamentul European a propus ca activitățile de explorare și de extracție hidraulică prin fracturare pentru hidrocarburile neconvenționale să facă subiectul studiilor de impact asupra mediului, indiferent de amploarea proiectului.

Legislația actuală, și anume Directiva 2011/92/EU (EIA) privind evaluarea efectelor anumitor proiecte publice și private asupra mediului înconjurător, este în vigoare doar pentru proiectele care implică extragerea a cel puțin 500.000 de metri cubi pe zi de gaze. Modificarea Directivei este importantă, deoarece majoritatea proiectelor ce implică extragerea gazelor de şist are o capacitate sub valoarea de 500.000 metri cubi pe zi, deci ele nu intrau sub incidența Directivei respective.

Comisia Europeană (CE) a adoptat pe 22 ianuarie 2014 o recomandare menită să asigure că există măsuri de protecție pentru mediu și climă pentru tehnica fracturării hidraulice de mare volum utilizată în operațiunile de exploatare a gazelor de șist.

Perspectivele Acordului dintre SUA și UE
Președintele american Barack Obama a declarat că vrea în locul gazelor rusești ca Europa să importe gaze din SUA. Marile companii petroliere din SUA au primit licențele necesare pentru a exporta gaze către Europa, la aceeași cantitate la care Rusia livrează în prezent. Acestea nu se vor transfera printr-o conductă transatlantică, ci cu ajutorul vapoarelor. Pentru a se putea realiza acest transfer este nevoie de construirea pe teritoriul Uniunii Europene a unor stații care să transforme gazul lichefiat din vapoare din nou în stare gazoasă. Să nu uităm însă că companiile rusești și cele americane colaborează în zone precum Marea Neagră sau Oceanul Arctic.


3. Ce spun guvernanții noștri?

Auto-contradicția lui Victor Ponta:

  • 24 aprilie 2014: În România nu vor fi exploatate gaze de şist în următorii cinci ani, dar este important să-şi asigure independența energetică.
  • 27 sept 2014: Trebuie respectate standardele de mediu, dar în același timp trebuie să-ți folosești resursele.

Constantin Niță, ministru in Guvernul Ponta: Exploatarea gazelor de şist va trebui să fie acceptată de majoritatea statelor (octombrie 2014).

Răzvan Nicolescu, ministru in Guvernul Ponta: Deocamdată nu știm de ce ne certăm, putem să avem câteva sonde forate. Până nu ai sonde săpate e o poveste. Nu știi ce e acolo şi dacă e ceva”. (aprilie 2014)

Traian Băsescu:

  • 6 iunie 2013: “Răspunsul meu e da, gazelor de şist. Pentru o națiune e preferabilă independența energetică.” “În privinţa gazelor de şist, nu ştiu dacă avem această resursă. Ea trebuie prospectată. Nu sunt în măsură să spun cât de mari sunt riscurile, dar, dacă va fi în mâna mea decizia – până îmi voi termina eu mandatul nu vom şti ce resurse avem, decizia se va lua după ce termin eu mandatul -, între oarecare riscuri şi independenţa energetică, răspunsul meu ar fi da gazelor de şist, fără să ştiu prea mult depre riscuri””.
  • 18 octombrie 2013:  “Sunt într-o rezervă de exprimare pro sau contra pentru că nu-mi dau seama cât de puternică va fi falia în perioada următoare în rândul populaţiei pro sau contra”.  “Acest tip de exploatare trebuie să se facă prin companii private şi statul să-şi rezerve dreptul de a cumpăra. (…) Povestea să facem noi exploatarea este depăşită”.

Klaus Iohannis – Agreează ideea explorării gazelor de şist, dar se împotrivește exploatării. (4 iunie 2014)

4. Ce cred eu?

Unii spun că este prematură o discuție despre gazele de șist înaintea explorărilor. Eu nu cred că este așa. Înainte de explorare cred că este obligatoriu să discutăm despre capacitatea generației actuale de decidenți de a gestiona problema explorării și exploatării gazelor de șist. Mai concret, cred că se impune să lăsăm resursa potențială dată de gazele de șist în gestiunea generației viitoare. Când, poate, și tehnologiile vor fi mai prietenoase cu mediul.

Cred că vem nevoie de:

A. Independență energetică prin soluții alternative sigure și eco
B. Transparență decizională
C. Apă: următoarea mare criză mondială va fi a apei

A. Independență energetică prin soluții alternative sigure și eco

România este pe punctul de a avea o perversă independență energetică din cauza căderii consumului de energie, generat de griparea motoarelor economice. Nu asta este soluția. Deși rămasă fără un proiect internațional de anvergură, România dispune de suficiente căi de a-și crește securitatea energetică.

România are posibilități interne și externe de creștere considerabilă a bazei de resurse energetice. De pildă, explorările de petrol din platforma Mării Negre indică rezerve de 4-5 ori mai mari decât producția anuală a României. Reactoarele 3 și 4 de la Cernavodă trebuie finalizate în principal pentru că s-a investit mult în ele, nu pentru că ar fi neapărat și absolut necesare. Putem vorbi de independență și de exportator de energie dacă avem o infrastructură energetică potrivită, ceea ce necesită investiții foarte mari.

Politica externă va trebui ajustată corespunzător cu ideea că în câțiva ani România va fi exportator de energie.

B. Transparență decizională

Într-un mod netransparent, acordurile de mediu au fost eliberate de guvernele noastre, lucru care a declanșat demonstrații și tensiuni sociale. Guvernul preferă să facă înțelegeri în spatele ușilor închise pentru aprobări netransparente și dă ordin prefecților să îngrădească dreptul cetățenilor de a protesta (vezi cazul de la Pungești).

În ceea ce privește explorarea și exploatarea gazelor de șist, Ministerul Mediului are obligația să evalueze impactul asupra mediului pentru fiecare perimetru, atât în procesul de explorare, cât și în cel de exploatare, conform legislației în vigoare și în conformitate cu recomandările Comisiei Europene. Consultarea și participarea publicului în luarea deciziilor de eliberare sau respingere a avizelor și acordurilor de mediu este obligatorie.

Decidenții actuali ai scenei politice nu cred că au moralitatea necesară pentru a elabora o strategie care să poată permite explorarea și exploatarea gazelor de șist. În repetate rânduri s-a arătat că gazele de șist nu duc doar la pierderea dinților, dar și la pierderea minților decidenților politici. Fără nicio analiză de impact prealabilă, serioasă, se aruncă în declarații politice, iar când tensiunile sociale cresc, se auto-contrazic fără rezerve.

C. Apă: următoarea mare criză mondială va fi a apei

Fracturarea hidraulică necesită cantități foarte mari de apă. În medie sunt folosite între 4 și 30 mil. L de apă pentru fiecare fracturare, cantitate care ar ajunge pentru 100.000 de cetățeni europeni pentru un an. La acestea se mai adaugă în medie 80 – 300 tone de chimicale. Printre cele 600 de chimicalele care sunt folosite se numără: plumb, uraniu, mercur, radium sau acid clorhidric. Doar 30-50% din lichidul care se folosește pentru fracturare se poate reutiliza. Restul rămâne în pământ, acesta nefiind biodegradabil. Lichidul care este readus la suprafață este lăsat în lacuri să se evaporeze. Acesta creează apoi ploi acide și poluează solul.

Alte riscuri:

  • Cutremure au loc în zonele unde se exploatează cu această tehnică datorită dislocărilor de materiale prin presiunea foarte mare care se utilizează.
  • Afecțiuni pulmonare care apar ca urmare a gazelor nocive care sunt eliberate în atmosferă din lacurile de deversare a soluțiilor care se folosesc pentru fracturare.
  • Apă potabilă contaminată – Concentrația de metan din fântânile care sunt în apropierea sondelor este de 17 ori mai mare decât în alte zone.
  • Pierderea dinților ca urmare a consumului de apă contaminată din fântânile care se află în apropierea sondelor.
  • Infrastructura rutieră este grav afectată de camioanele de mare tonaj care trec pe drumurile publice pentru a aduce apa care este necesară sau echipamentele necesare pentru fracturare. Etc.
COMENTARIUL ESTE ASUMAT DE AUTOR
ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.