Premium
Cea mai vizibilă federaţie sportivă din România, cea de tenis, îşi joacă prezentul pe holurile instanţelor de judecată, după ce unul dintre membrii afiliaţi, Marius Vecerdea (prin clubul său, Pamira Sibiu) a deschis o mulţime de procese, relatează mediafax.ro.
Citește și: Locuri de care trebuie să te fereşti: De unde iei cel mai uşor virusuri şi bacterii
Contestează dreptul unor cluburi de a-şi exprima votul în Adunarea generală. Pe cale de consecinţă, şi rezultatul ultimelor alegeri federale, precum şi tot ce s-a derulat în răstimpul scurs de atunci. De aici, FR de Tenis s-a ales cu finanţarea blocată şi cu un sac de probleme, pe care conducerea federaţiei s-a străduit să le rezolve astfel încât activitatea de performanţă să nu fie afectată
La finele anului recent încheiat, Curtea de Apel Bucureşti a dat un verdict legat de această speţă, refuzând cererea FRT adresată instanţei în vederea reconoaşterii conducerii votate în Adunarea generală din 2017. Anterior, Tribunalul Bucureşti dăduse acord favorabil pe această solicitate.
Situaţia este în acest moment extrem de încâlcită. Contestatarul Marius Vecerdea cere recunoaşterea doar celor 54 de cluburi care au participat la reorganizarea federaţiei din 2001 (câteva dintre ele între timp dispărute). De atunci s-au luat zeci de decizii în Adunările generale, cu un număr mult mai mare de cluburi afiliate. Cum s-a ajuns la această situaţie încearcă să explice preşedintele George Cosac într-un interviu acordat ProSport.
Domnule George Cosac, care este în acest moment, situaţia la nivelul Federaţiei Române de Tenis, după cea mai recentă decizie a Curţii de Apel?
În primul rând, aşteptăm motivarea Curţii. Este foarte importantă, deoarece Tribunalul Bucureşti ne-a dat câştig de cauză în februarie, iar până acum nicio instanţă nu a decis că au drept de vot doar cele 54 de cluburi care au participat la reorganizarea FRT în 2001, când Ministerul Sporturilor a decis, de altfel, reorganizarea tuturor federaţiilor. Aici aş menţiona faptul că federaţia a fost fondată în 1929, iar până în 2001 au fost afiliate mult mai multe cluburi decât cele ce s-au prezentat la şedinţa de reorganizare. Apoi, în funcţie de motivarea Curţii, vom şti care sunt următorii paşi. Tot ce pot să vă asigur este că, în acest moment, Federaţia Română de Tenis are o conducere legal aleasă, cu drepturi depline. Am aici chiar hotărârea Curţii de Apel dintr-un alt dosar, care arată că sunt în continuare preşedinte al Federaţiei Române de Tenis, cu toate drepturile aferente acestei poziţii, inclusiv dreptul de semnătură, plus o adresă din partea MTS din 2017 în care se scrie clar că toţi membrii afiliaţi de Adunarea Generală au drept de vot.
Înţelegem că problema este la numărul de cluburi afiliate, acesta fiind, de altfel, şi obiectul celor mai multe dintre procese. Câte cluburi au, în opinia, dumneavoastră, drept de vot şi care este situaţia lor?
Vreau să vă dau câteva date care arată foarte clar că, de-a lungul timpului, au avut drept de vot toţi cei care au fost ratificaţi definitiv de Adunările Generale. Vecerdea speculează o eroare birocratică comisă şi perpetuată începând din 2001, în sensul că un club, o asociaţie, o fundaţie ar trebui să urmeze, conform celor de la MTS, cinci paşi. Primul – persoanele fizice devin persoane juridice după ce se înscriu la Tribunal. Al doilea pas presupune depunerea dosarului complet la MTS pentru obţinerea unui Certificat de Identitate Sportivă, acel CIS cunoscut de toată lumea. La pasul trei se depune un dosar complet la federaţie, dosar ce este verificat şi, dacă îndeplineşte condiţiile potrivit Statutului FRT, primeşte un aviz provizoriu până la pasul patru, când Adunarea Generală aprobă afilierea definitivă. Toate controversele au apărut în legătură cu pasul cinci, potrivit celor de la MTS, care susţin că toate cluburile afiliate definitiv trebuie înscrise şi în Registrul Federaţiilor pentru a primi şi drept de vot, cu toate că acelaşi MTS, partener al federaţiilor timp de 17 ani, nu a ţinut cont de acest lucru. Din punctul meu de vedere de aici au apărut toate controversele, speculate de Vecerdea şi de câţiva funcţionari din MTS.
Şi ce se poate face în continuare? Ce soluţii aveţi?
O să vă prezint câteva puncte importante pe care, respectând statutul, am încercat să le punem în valoare. Astfel, niciodată vreun club care a urmat primii patru paşi nu a fost respins când a cerut să fie înscris în Registrul Federaţiilor, ceea ce arată că este doar o formalitate pe care nimeni, din 2001 încoace, nu a vrut să o încalce cu bună ştiinţă, acesta fiind şi motivul pentru care eu consider că este o eroare birocratică. Mai mult, există hotărâri ale instanţelor care spun că această formalitate are doar un rol de publicitate, de informare.
Apoi, un alt aspect foarte important, vizează numeroasele situaţii în care MTS-ul şi-a dat acordul şi avizul pentru Adunări Generale cu număr de afiliaţi diferit de 54, pe care îl susţine în ultima vreme.
În 2004, spre exemplu, Statutul FRT a fost aprobat şi votat de 165 de cluburi, după care a primit avizul MTS şi a fost înscris în Registrul Federaţiilor, după decizia Tribunalului. În 2009, doamna Ruxandra Dragomir a fost aleasă după ce au votat 165 de cluburi, şi această Adunare primind avizul MTS. De neînţeles, aşadar, atitudinea unor funcţionari din linia a doua a ministerului, care, de fiecare dată, a avut reprezentanţi la Adunările Generale şi a avut reprezentanţi şi în şedinţele Comitetul Director cu ajutorul cărora au fost concepute convocatoarele Adunărilor Generale. Vă daţi seama care ar fi astăzi impactul pentru întregul sport românesc să accepţi că doar o parte din cluburi au cu adevărat calitatea de membri afiliaţi? Ce s-ar întâmpla cu tot istoricul activităţilor administrative şi competiţionale din 2001 şi până în prezent?
Când eu am fost ales preşedinte al FRT, pentru primul mandat, cel din 2013, au votat 215 cluburi din cele 226 convocate, iar rezultatul acelor alegeri a fost recunoscut de Judecătoria Bucureşti şi înscris în Registrul Federaţiilor, prin hotărâre judecătorească, aşa cum prevedea legea. Şi această Adunare Generală a fost contestată în instanţă de Vecerdea, dar fără sorţi de izbândă.
Este de notoritate că această problemă nu este, sau, mă rog, că nu a fost doar la FRT...Corect. În anul 2016, la sediul MTS a avut loc o întâlnire între reprezentanţii a 22 dintre cele mai importante federaţii sportive din România, ministrul de la acea vreme şi cel ce răspundea de Registrul Federaţiilor, pentru a clarifica situaţia. Toate federaţiile au înţeles că Adunările Generale au fost organizate conform statutelor, că o eroare birocratică la care au participat majoritatea, din 2001 începând, nu poate ţine în loc dezvoltarea respectivei federaţii. 21 de federaţii au trecut la măsuri constructive pentru a putea obţine finanţarea de la minister. Din păcate, FR de Tenis l-a avut ca membru pe Marius Vecerdea, prin clubul său, care, urmărindu-şi interesele personale, a blocat printr-o serie de 16 procese orice încercare constructivă a noastră de a remedia, repet, o situaţie din 2001. Imaginaţi-vă că unele cluburi care nu au niciun fel de activitate, nu au sportivi legitimaţi şi antrenori, sunt aduse de Vecerdea să voteze şi să hotărască soarta federaţiei, în schimb clubul IDU din Constanţa, care a investit cel mai mult în infrastructură şi care a avut o contribuţie determinantă la dezvoltarea celor mai valoroşi jucători de tenis din această perioadă, Halep la fete şi Tecău la băieţi, nu are drept de vot.
Bun, dar care este, de fapt, miza acestor procese şi ce doreşte Marius Vecerdea?
Totul a început după alegerile prezidenţiale din decembrie 2014, când a fost ales preşedinte domnul Iohannis. Profitând de victoria preşedintelui şi de relaţia apropiată cu acesta, Vecerdea a încercat, printr-un plan bine pus la punct, să-şi ducă la îndeplinire un vis de-al său, început în 2013, când a candidat pentru unul din cele patru posturi de vicepreşedinte, dar a ieşit doar pe locul 9. Nu a fost în stare să ajungă democratic, prin vot, în conducerea FRT, aşa că în 2015 începe războiul lui cu membrii Comitetului Director. A început să înregistreze ilegal discuţiile - se laudă că are 11 ore de înregistrări -, a solicitat întregii conduceri să-şi dea demisia sub o serie de ameniţări, a implicat Instituţia Prezidenţială sub diferite forme, a început sabotajul financiar faţă de FRT, solicitând partenerilor să desfiinţeze parteneriatele şi să factureze toate serviciile - unii au cedat şi s-au conformat presiunilor lui -, fiind şi singurul club afiliat care a dat ”ţeapă” de 10.000 de euro federaţiei. A continuat cu presiuni puse pe MTS şi COSR şi cu diferite emailuri denigratoare trimise la alte ministere, precum cele ale Dezvoltării sau de Externe. Tot în 2015, la Adunarea Generală, ne-am confruntat cu prima moţiune de cenzură iniţiată de Vecerdea pentru a ne da jos, în condiţiile în care, pentru prima dată, la sfârşitul lui 2014, Federaţia Română de Tenis primeşte două distincţii foarte importante de la Tennis Europe: ”Best B Nation” şi ”Most Improved Nation”. Adunarea Generală la care au votat peste 120 de cluburi şi-a dat seama că ”hoţul strigă hoţii” şi că sunt doar nişte interese personale, aşa că Vecerdea primeşte şapte sau opt voturi, doar din partea celor cărora le promisese diferite funcţii prin federaţie.
Ajungem, apoi, în 2016 când avem alegeri pentru două funcţii de vicepreşedinţi, locuri rămase vacante după ce doi vicepreşedinţi şi-au dat demisia în 2015. Cu toate că ştie situaţia juridică a federaţiei, Vecerdea candidează din nou, ne şantajează şi ameninţă că dacă nu este ales se duce la Tribunal şi ne dă în judecată în legătură cu situaţia existentă la noi, ca şi la celelalte 21 de federaţii. Din cinci candidaţi el iese pe locul 4, la o diferenţă foarte mare de al doilea loc eligibil, iar după doar două zile declanşează seria de 16 procese. Abuziv, la presiunile lui Vecerdea, împuternicitul MTS, chiar cel care răspundea de Registrul federaţiilor, decide, în septembrie 2017, să blocheze finanţarea din partea statului, cu toate că aveam adresă din partea ministrului prin care Adunarea Generală era amânată.
Bun, şi cum v-aţi descurcat mai bine de un an fără banii de la buget?
A fost un an extrem de greu fără finanţare, un an în care federaţia a reuşit să-şi finanţeze toate obiectivele propuse, organizând peste 50 de competiţii interne, Campionate Naţionale şi Selecţii Naţionale, peste 40 de turnee internaţionale, asigurând, în acelaşi timp, participarea echipelor naţionale de copii, juniori şi seniori, la turneele de obiectiv. Este vorba de o sumă foarte mare, incluzând aici şi pregătirea sportivilor, salariile din FRT şi plata utilităţilor la Centrul Naţional de Tenis. Este de neconceput, din punctul meu de vedere, să sabotezi şi să boicotezi finanţarea federaţiei. Poate că aş înţelege războiul contra Comitetului Director, care nu este salariat, dar să blochezi finanţarea dezvoltării tenisului o consider de neconceput. Gândiţi-vă că federaţia a pierdut aproximativ un milion de euro, bani care trebuiau să meargă în dezvoltarea şi creşterea performanţele sportivilor şi în susţinerea cluburilor. Este, de asemenea, de neconceput, modul public prin care Vecerdea a ameninţat primari de bună credinţă care au susţinut echipele naţionale de Fed Cup şi Cupa Davis, precum şi reprezentanţii COSR-ului, care s-au implicat în susţinerea unor proiecte ale FRT. Singura vină a noastră, între ghilimele, a fost că am susţinut dreptul la vot, un drept democratic al tuturor cluburilor ratificate de Adunările Generale ale FRT.
Practic, câţiva oameni, unii prea puţini importanţi pentru tenisul românesc, mulţi dintre ei reprezentând asociaţii sportive fără vreun sportiv legitimat, fără antrenori angajaţi, doresc să fure munca tuturor celor care contribuie de ani de zile la dezvoltarea şi performanţele tenisului românesc. Pe scurt, Vecerdea vrea să fie şef la federaţie peste 370 de cluburi, dar să fie votat de prietenii lui din cele câteva cluburi. Extrem de ciudată şi atitudinea funcţionarilor din MTS. De ce aceştia nu susţin să intre în drepturi toţi cei 370 şi apoi să se voteze, cum ar fi democratic? Ei susţin însă interesul lui Vecerdea, adică să voteze cei 35 care mai există astăzi din cei 54 afiliaţi în 2001 şi după aceea să se pună în drepturi şi celelalte cluburi până la 370. Ca să vă daţi seama la ce nivel s-a ajuns, vă pot spune că unul dintre apropiaţii lui Vecerdea, când a văzut intenţiile acestuia de a bloca finanţarea sportivilor şi salariile angajaţilor, a decis să se delimiteze de el. Iar dialogurile iniţiate de Vecerdea pe grupul lor de whatsapp sunt inimaginabile. Acest om care, cu bună ştiinţă, sabotează investiţia în copii, în echipele naţionale, în dezvoltarea tenisului, care boicotează şi împiedică dreptul democratic la vot pentru interese personale, nu este român adevărat şi nu are ce căuta în familia tenisului.
Cum vedeţi rezolvarea acestei probleme şi care este azi relaţia federaţiei cu MTS?
Am avut, deja, o primă întâlnire cu ministrul Bogdan Matei, iar abordarea domniei sale a fost directă, pragmatică şi constructivă. MTS este interesat de obiectivele internaţionale asumate de FRT şi doreşte ca împreună, în funcţie şi de motivarea Curţii de Apel, să găsim cea mai bună şi rapidă soluţie de rezolvare a problemei, şi de reluare a parteneriatului...
În fine, nu aş vrea să închei fără să mulţumesc colegilor din Comitetul Director pentru munca dificilă depusă şi cluburilor care ne-au susţinut şi au înţeles că Vecerdea nu le poate interzice dreptul de a exista.
