Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Greșeala care-l va costa scump pe Gabriel Oprea în anul electoral 2016

revista presei

Evenimentul Zilei:

Gabriel Oprea a dus în ultimul timp o politică  aprigă de racolare a unor primari cu vădite disponibilități de a fi votați din primul tur. Probabil că în perioada următoare anunțuri precum cel despre Cristian Popescu Piedone vor spori ca număr. Înseamnă asta  că UNPR se anunță deja, cum ar crede unii și cum susține Gabriel Oprea cu tot mai multă insistență, o formațiune victorioasă în anul crucial 2016? Am serioase îndoieli... Pînă acum, înscrierea în UNPR a unor lideri politici din alte partide, de regulă, parlamentari, a fost un mijloc strategic al partidului. Deși mijlocul a crescut forța parlamentară a UNPR, în plan mediatic și, prin asta,  în planul capitalului politic în vederea scrutinului din 2016, rezultatul nu sare peste zero. Și asta din simplul motiv că înscrierea unui nou membru de răsunet nu e însoțită, așa cum ar trebui în chip elementar, de justificarea publică a gestului comis de respectivul, prin raportare entuziastă la Programul partidului. Momentul se petrece fără explicații. Sau cu invocarea interesului național, cum s-a întîmplat în cazul lui Cristian Popescu Piedone. Care interes național, așa cum e cultivat el de UNPR, riscă să devină, în absența unor precizări mai de Doamne ajută, prilej de bășcălie din parte adversarilor. Absența  justificărilor convingătoare alimentează zvonurile că sporirea forței parlamentare a UNPR are alte explicații decît fascinația exercitată asupra românilor de formațiunea lui Gabriel Oprea... Tot ceea ce se întîmplă acum trebuie raportat la anul electoral 2016. Altfel zis, tot ceea ce fac acum partidele, liderii politici, trebuie să răspundă la întrebarea: Ce efect vor avea asupra alegerilor din 2016?... Nu-ţi trebuie cine știe ce pătrundere analitică pentru a observa că UNPR nu se bucură de simpatia electoratului de Dreapta. Așa cum am mai scris, UNPR are un electorat puternic la zona dintre PSD și PRM... Teoretic, UNPR ar trebui să fie considerată formațiunea acceptată de acest electorat ca reprezentîndu-l: 1. Sloganul interesul național trimite la naționalismul PRM. 2. Președintele UNPR e general. Să ne reamintim că Vadim a cîștigat enorm electoral din cultul militarilor, ba chiar și din invocarea unei dictaturi a ordinei militare. De ce nu reușește UNPR să capteze electoratul naționalist? Răspunsul e simplu. UNPR e un partid fără culoare de nici un fel, fără o idee fixă, fără un Obiectiv care să-l deosebească pe scena noastră politică.Teza lui Gabriel Oprea că UNPR îl susține automat pe președintele României în numele interesului național mi se pare cea mai mare năzbîtie politică a ultimilor ani... Cum poate afirma un lider de partid precum Gabriel Oprea că UNPR sprijină necondiționat, în numele interesului național, orice decizie a președintelui? Și dacă președintele ia decizii pe care electoratul UNPR le consideră antinaționale? Nu cred că electoratul UNPR a văzut cu ochi buni desemnarea la SIE a lui MRU. Gabriel Oprea s-a grăbit să aplaude gestul Președintelui de a-l desemna pe MRU la SIE, împotriva poziției PSD. Electoratul UNPR e neam bun cu cel al PSD. Cum să pice bine acestui electorat sprijinirea de către UNPR a unui politician văzut de electoratul PSD ca un trădător al cauzei naționale?!... Sînt multe faptele care arată că pentru UNPR sloganul Interesul național e gol de conținut sau mai precis că e un slogan folosit ca pretext de sprijinire necondiționată a celui pentru care lucrează Binomul SRI-DNA: președintele Klaus Iohannis. Această realitate se va răzbuna la alegeri.

Ziarul Financiar:

Strategii băncilor de investiţii cred că Banca Centrală Europeană va răspune presiunilor deflaţioniste şi aprecierii euro cu extinderea programului de achiziţii de active şi că Rezerva Federală americană va amâna startul primelor majorări de dobânzi din ultimul deceniu.  Turbulenţele violente de pe burse, prăbuşirea preţurilor materiilor prime şi problemele Chinei au dat peste cap pla­nurile băncii centrale a zonei euro şi pe cele ale băncii centrale americane. Consiliul de politică monetară al BCE se re­uneşte joi, iar cel al Fed pe 16-17 sep­tembrie. Aceste şedinţe ar putea furniza indicii preţioase despre cum îşi vor adapta stra­tegiile cele două mari bănci centrale. Prăbuşirea preţurilor materiilor prime şi cererea internă slabă ţin preţurile din zona euro cu mult sub ţinta BCE, care urmăreşte să atingă o inflaţie de puţin sub 2%. Pre­ţu­rile energiei au scăzut cu 7% în ritm anu­a­li­zat în august, potrivit datelor Eurostat. In­fla­ţia generală s-a situat la 0,2%, acelaşi nivel ca în luna precedentă. Prin urmare pericolul deflaţionist - coşmarul companiilor şi datornicilor -  este cât se poate de prezent. În aceste condiţii, atenţia se îndreaptă către programul de ajustare cantitativă prin care BCE încearcă să contracareze acest pericol. Instituţia cumpără în fiecare lună obligaţiuni, cele mai multe guvernamentale, de 60 de miliarde de euro, iar planul actual este să facă aceasta până în septembrie 2016. Strategii de la ABN Amro apreciază că există o probabilitate de 40% ca Mario Draghi, preşedintele BCE, să extindă programul de ajustare cantitativă începând chiar cu această săptămână.

Digi24:

În ultimii cinci ani, situaţia din Europa a fost pe muchie de cuţit - criza din zona euro a fost văzută ca o reală ameninţare la proiectul european. „Dacă euro eşuează, Europa eşuează!”, avertizau în cor liderii europeni. De câteva luni situaţia s-a schimbat radical. Cancelarul german, Angela Merkel, supranumită de o parte a presei şefa Europei, este primul lider care avertizează: „Această criză a refugiaţilor este o provocare mai mare pentru stabilitatea euro decât criza elenă”. Nici nu este de mirare, dacă ne gândim că în fiecare zi, în medie, aproximativ 3.000 de persoane încearcă să îşi facă o viaţă mai bună în Europa. Suntem astfel în faţa celei mai mari crize a refugiaţilor de la cel de-al doilea război mondial. În acest context, sunt tot mai mulţi cei care sunt de părere că liderii europeni sunt depăşiţi de situaţie. Ce este cel mai îngrijorător e că par să nu aibă niciun plan. Toate regulamentele şi politicile privind migraţia în vigoare în acest moment sunt depăşite.

 

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.