Subscription modal logo Premium

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!

  • cea mai rapidă sursă de informații și știri
  • experiența premium fără reclame sau întreruperi
  • în fiecare zi,cele mai noi știri, exclusivități și breaking news
DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play
NOU! Citește stiripesurse.ro
 

Greșelile majore din dosarul Revoluției

dosar revolutie

Romania Libera:

Din cauza modului defectuos de lucru al generalului magistrat Gheorghe Coșneanu, șeful Secției Parchetelor Militare, România riscă noi condamnări la CEDO. Generalul de bri­gadă magistrat Gheorghe Coș­neanu, șeful Secției Parchetelor Militare, a închis dosarul Revoluției din 1989 cu exact un an în urmă, invo­când o mulțime de texte de lege, dar și argumente de genul „fapta nu există” sau „nu există probe că o persoană a săvârşit infracţiunea”.

Pentru procurorul militar, uciderea prin împușcare a aproape 1.000 de oameni și rănirea prin împușcare a altor peste 1.800 de persoane nu… există. Când a clasat dosarul, generalul avea funcția de șef al serviciului urmărire penală care trebuie să supravegheze ancheta.

Dosarul Revoluției a fost clasat în 2015 chiar dacă România era deja condamnată la Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) în mai multe dosare pentru că victimele din decembrie 1989 nu au avut parte de proces echitabil. Magistratul militar n-a ținut cont nici de faptul că pe rolul CEDO mai erau și alte plângeri ­similare, deja admise. S-ar fi evitat condamnări europene dacă procurorii militari conduși de Gheorghe Coșneanu investigau corect crimele Revoluției și-i trimiteau pe vinovați în judecată.

Dar procurorul militar a preferat să închidă dosarul, astfel că în februarie și în aprilie 2016 România a fost condamnată la CEDO în două dosare la plata totală a peste 800.000 de euro către 62 de victime ale evenimentelor din decembrie 1989.

Greșelile, răsplătite!

După decizia de clasare a dosarului, în loc de demisie sau demitere, generalul magistrat Gheorghe Coșneanu a fost avansat la funcția de șef interimar al Secției Parchetelor Militare. Fostul său șef, Ion Vasilache, cu care a închis cazul Revoluției, s-a pensionat, fiind răsplătit cu circa 20.000 de lei pe lună. Abia de curând, dosarul evenimentelor din 1989 a fost redeschis de procurorul general adjunct Bogdan Licu, care a invocat tocmai practica CEDO.

Astfel, în aprilie 2016, în ordonanța de redeschidere a anchetelor, procurorul general adjunct a afirmat că încadrarea juridică a faptelor a fost greşită, ceea ce a împiedicat aflarea adevărului şi a făptuitorilor. Din modul de desfăşurare a anchetei procurorilor militari rezultă că nu a existat o preocupare pentru stabilirea aspectelor esenţiale pentru evenimentele din decembrie ’89, anchetatorii nu au făcut nici un demers pentru desecretizarea documentelor privind audierile din comisia senatorială în condiţiile în care s-au efectuat mii de audieri în această comisie, se arată în documentul de redeschidere a cazului. „Deşi SRI a întocmit un raport amplu, acesta nu se regăseşte în dosarul de urmărire penală şi nici nu rezultă că s-ar fi făcut vreun demers pentru obţinerea lui.

„Audierile care s-au făcut în acest dosar au fost sintetice şi formale, iar trăgătorii nu au fost identificaţi”, a descoperit Bogdan Licu. Mai mult, muniţia care s-a folosit NU a fost identificată şi nici armele cu care s-a tras.

Evenimentul Zilei:

Premierul sârb Aleksandr Vicic a anunțat luni, 24 octombrie, că autoritățile sârbe au arestat un general și mai multe alte persoane implicate în alterarea rezultatului alegerilor din statul Muntenegru, invitat deja să adere la NATO și unde premierul a anunțat deja ingerința rusă pentru a deturna drumul euroatlantic.

Dealtfel, în ziua alegerilor generale din Muntenegru, Podgorica a arestat 20 de cetățeni sârbi implicați în posibila lovitură de stat, atac asupra instituțiilor statului adriatic.

Vucic a declarat că serviciile de securitate sârbe au probe „materiale și dincolo de orice dubiu” despre un complot care implica un general de poliție în retragere și multe alte persoane nenumite în atacul planificat la adresa instituțiilor din Muntenegru. Cele două grupuri, din Muntenegru și Serbia, erau în legătură și făceau parte din aceeași conspirație.

Premierul Vucic a anunțat că autoritățile sârbe au găsit, printer altele, 125.000 euro cash și uniforme utilizate în acțiune, deși nu a furnizat date despre atacurile planificate. Și suspecții reținuți au furnizat declarații și probe noi în instrumentarea cazurilor. Indivizii au urmărit mișările prim ministrului muntenegrean, Milo Djukanovici, pro european și pro-NATO, și care „au informat atât echipa din teren, cât și comanditarii acțiunii”, potrivit premierului sârb. Și alți membri ai complotului ar putea fi arestați cât de curând. În schimb el a dat asigurări că nu există probe care să lege acțiunea de politicieni sârbi sau muntenegreni.

Alegerile din Muntenegru au avut ca temă intrarea țării în UE și NATO și au fost blocate de forțe pro-sârbe și proruse care au dorit să reorienteze statul adriatic către Est. Dealtfel premierul Djukanovic a dat publicității dinaintea alegerilor faptul că Rusia finanțează opoziția și dorește să blocheze aderarea statului la NATO, deși invitația a fost deja lansată la summitul NATO de la Varșovia, din iulie anul acesta.

Deja în ziua alegerilor, atacuri cibernetice au blocat site-uri ale media și ale partidelor, iar serviciile de mesagerie au fost suspendate. A fost arestat Bratislav Dikic, fost comandant al Jandarmeriei Serbiei, alături de 20 de cetățeni sârbi (parte din forțe paramilitare), care au fost reținuți de poliția din Muntenegru sub acuzația de act de terorism sâmbătă, 15 octombrie, când încerca să intre din Serbia în Muntenegru cu o mare cantitate de arme și muniție. Mijloacele media pro-guvernamentale au numit evenimentul o „tentativă de lovitură de stat”.

Rezultatul alegerilor generale din Muntenegru de pe 16 octombrie este neconcludent. Partidul Democrat al Socialiștilor (DPS) a obținut 36 de locuri în Parlament (din totalul de 81), fiind necesară o coaliție cu partidele minorităților naționale (deputații minorității albaneze, croate și bosniace) și cu social-democrații pentru a asigura majoritatea de 42 – 43 de locuri și pentru a putea forma Guvernul. Frontul Democratic, principala alianță de opoziție, a obținut 18 locuri. Alianța s-a declarat împotriva partidelor prooccidentale și urmărește consolidarea relațiilor cu Serbia și Federația Rusă. Împreună cu toate partidele și alianțele de opoziție, Frontul Democratic ar putea aduna, teoretic, 42 de locuri în Parlament.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.