Premium
Grecia vrea să pună capăt impasului în care se află discuţiile cu creditorii printr-un "compromis onest", a declarat luni ministrul grec de Finanţe, Euclid Tsakalotos, semnalând că este dispus să facă unele concesii cu privire la reformele cerute de creditori dar avertizând totodată că rigiditatea creditorilor nu va face decât să alimenteze valul de populism din Europa, transmite Reuters, conform agerpres.
De asemenea, Euclid Tsakalotos a estimat că până la primăvară se va ajunge la un acord care să permită includerea obligaţiunilor guvernamentale greceşti în programul de achiziţii de active al Băncii Centrale Europene, ceea ce ar permite Greciei să testeze pieţele cu o emisiune de obligaţiuni în a doua parte a lui 2017.
Citeşte şi: BOMBĂ detonată în centrul Atenei
Grecia, ţară care a ajuns la al treilea acord internaţional de sprijin de după criza din 2010, este în prezent într-un impas în relaţia cu creditorii pe fondul solicitărilor acestora cu privire la obiectivele fiscale şi reformele necesare pentru a finaliza ultima procedură de revizuire. Şefii misiunilor UE şi FMI au plecat luna trecută fără a ajunge la un acord cu privire la o serie de aspecte importante, inclusiv reformele din sectoarele energiei şi legislaţiei muncii. Discuţiile continuă prin teleconferinţe până când se vor relua discuţiile directe, probabil în cursul acestei săptămâni.
"Expresia grecească este "a turna apă în vin". Nu este o expresie pe care o prefer dar înţelegeţi ce vreau să spun, pentru a ajunge la un compromis onest", a spus Tsakalotos. Potrivit acestuia, întârzierile apărute în procedura de revizuire ar putea afecta relansarea economiei greceşti, revenirea ţării pe pieţele financiare internaţionale şi de asemenea ar adânci şi mai mult impresia că există un decalaj între Europa şi cetăţenii săi.
"Nu vrem să mergem în faţa instituţiilor cu o atitudine de genul "aceasta este poziţia noastră, dacă o acceptaţi bine dacă nu plecăm". Încercăm să răspundem la criticile lor, atunci când au obiecţii faţă de natura măsurilor noastre structurale şi încercăm să discutăm toate aceste aspecte cu bună credinţă", a adăugat Tsakalotos.
Potrivit Reuters, miniştrii din zona euro vor ca Grecia să obţină un excedent fiscal primar de 3,5% din PIB în 2018 şi de asemenea au lăsat deschisă discuţia cu privire la o reducere a datoriei pe termen lung a Greciei. În schimb, luna trecută miniştrii din zona euro au oferit o reducere a datoriei pe termen scurt a Greciei fără a preciza măsuri de reducere a datoriei pe termen mediu şi lung. Ambele aspecte sunt importante pentru Fondul Monetar Internaţional care nu s-a decis încă dacă să se alăture actualului program de sprijin acordat de zona euro.
Donald Trump şi-a ales ministrul securităţii interne. 'Va conduce stoparea imigraţiei ilegale'
Cu toate acestea, un excedent fiscal primar de 3,5% din PIB în 2018, anul în care se încheie actualul program, înseamnă o povară fiscală mai mare şi mai multe reduceri de pensii pentru populaţia Greciei, şi aşa afectată de o lungă recesiune. Această opţiune este respinsă de Guvernul de stânga de la Atena care susţine că austeritatea este deja o povară prea mare pentru o ţară unde rata şomajului a ajuns la 25% iar multe gospodării se bazează doar pe pensiile rudelor în vârstă pentru a o scoate la capăt.
"Niciun guvern nu va putea să adopte noi măsuri de austeritate care să fie implementate în 2019 şi după aceea. Nu există nicio raţiune economică şi nici posibilitatea politică de a fi implementate", a apreciat Tsakalotos.
Citeşte şi: China este 'profund îngrijorată' de ultimele declaraţii ale lui Donald Trump
Fondul Monetar Internaţional susţine că, în urma reformelor adoptate până acum, Grecia va putea să atingă un excedent primar de 1,5% din PIB în 2018 iar în acest caz zona euro ar trebui să acorde mai multă libertate Greciei sau autorităţile de la Atena să implementeze noi măsuri de reducere a cheltuielilor. În timp ce partenerii din zona euro insistă pe excedent fiscal primar de 3,5% din PIB în 2018, autorităţile de la Atena au propus drept compromis un surplus de 2,5% din PIB. Tsakalotos a spus că această propunere este în continuare valabilă, adăugând însă că nu a fost discutată amănunţit la ultima reuniune a Eurogrupului.
"FMI a spus de nenumărate ori că în perioada de după încheierea programului Grecia nu poate înregistra surplusuri mari dar sincer nu văd să îi preseze pe europeni să îşi revizuiască ţintele", a apreciat Tsakalotos, adăugând că ar vrea ca FMI să lupte pe două fronturi atât pentru reducerea ţintei de surplus fiscal, de la 3,5% până la 2,5% din PIB, cât şi pentru reducerea datoriei pe termen lung a Greciei.
