Presiunea creşte asupra premierului catalan, Carles Puigdemont, care până luni dimineaţă trebuie să aleagă între proclamarea independenţei Cataloniei, cu riscul unei acţiuni în forţă a guvernului de la Madrid pentru preluarea controlului asupra provinciei autonome, sau renunţarea la această declarare a independenţei, caz în care s-ar vedea confruntat cu mânia aliaţilor săi separatişti, comentează duminică AFP. Guvernul condus de Mariano Rajoy l-a somat pe Puigdemont să spună până luni la ora locală 10:00 dacă declaraţia sa ambiguă de săptămâna trecută - a semnat o 'declaraţie de independenţă', dar pe care în acelaşi timp a suspendat-o cerând negocieri cu Madridul - a fost sau nu o proclamare a independenţei, conform Agerpres.
Citește și: BOMBĂ în Guvern: Mihai Tudose riscă să fie DEMIS! Un ministru greu e în CONFLICT cu premierul
În cazul unui răspuns afirmativ, ori din nou evaziv, guvernul central de la Madrid îi va da încă un termen ultimativ, până joi dimineaţă, să precizeze clar că a abandonat demersul de obţinere a independenţei. Dacă Puigdemont nu renunţă, atunci guvernul spaniol va invoca articolul 155 din Constituţia Spaniei şi va prelua controlul asupra Cataloniei, suspendând şi autonomia acesteia.
Citește și: Mihai Tudose demarează Operațiunea 'Marea Curățenie': planul pentru DĂRÂMAREA lui Dragnea (surse)
Dar o suspendare a autonomiei ar riscă să-i scoată în stradă pe catalanii foarte ataşaţi acestui statul special pe care l-au obţinut după sfârşitul dictaturii lui Francisco Franco, chiar dacă populaţia catalană rămâne destul de divizată în privinţa independenţei. Puigdemont este la rândul său conştient că o cedare în faţa Madridului ar provoca indignarea aliaţilor săi separatişti, care i-au cerut în ultimele zile să pună în practică rezultatul referendumului de la 1 octombrie, când peste 90% dintre cei prezenţi la urne au votat pentru independenţă, rata participării la vot fiind de 43%.
Totuşi, ultimele poziţii ale liderului catalan sunt marcate tot de ambiguitate. Duminică, Puigdemont a depus o coroană de flori la mormântul unuia dintre predecesorii săi, Lluis Companys, executat de Franco pe 15 octombrie 1940, dar s-a mulţumit să afirme că decizia sa va fi 'inspirată de angajamentul pentru pace, civism, calm, dar şi fermitate şi democraţie'. Deocamdată, ambele părţi, separatiştii catalani şi guvernul lui Rajoy, s-au declarat dispuse la un dialog, dar guvernul de la Madrid a ţinut să menţioneze că un astfel de dialog nu se va purta pe tema independenţei, în timp ce Puigdemont are o poziţie neclară şi faţă de conţinutul acestui dialog, el neprecizând ce doreşte să discute cu Madridul sau ce aşteptări are de la eventuale tratative.
Citește și: Un judecător a EXPLODAT, după scenele stupefiante din CSM: STOP cu această nebunie!
Pe de altă parte, sub aspect economic, perspectiva secesiunii a determinat sute de companii să-şi mute sediul social din Catalonia. Un exod ce aminteşte de cel al companiilor canadiene care în anii '70 au părăsit Quebecul, atunci când această provincie flirta cu independenţa, şi nu s-au mai întors niciodată. Iar o asemenea mişcare riscă să ameninţe pe termen lung prosperitatea Cataloniei, care în prezent contribuie cu 19% la PIB-ul Spaniei, această contribuţie fiind un argument invocat de separatişti în susţinerea independenţei. Dar asupra liderilor separatişti catalani planează şi ameninţarea justiţiei. De altfel, membrii comisiei electorale de la referendum au cedat presiunii şi au demisionat înaintea scrutinului.
Comentează