Premium
Mulţi hispanici din Statele Unite afirmă că au fost supuşi discriminării, de două ori mai mulţi decât cei care au spus acest lucru în urmă cu un deceniu, potrivit unui studiu publicat marţi, relatează Reuters, conform agerpres.
Studiul, publicat în revista online Social Science & Medicine - Population Health, relevă că 68% dintre bărbaţii şi femeile hispanice în Statele Unite au declarat că au fost discriminaţi, o rată comparabilă cu cea a persoanelor de culoare, mai mult decât dublu faţă de procentul de 30% înregistrat în 2003.
Barack Obama: 'Gitmo este o pată pe onoarea noastră naţională' - Full VIDEO
Studiul a constatat că este mai probabil să se declare discriminaţi cei care trăiesc în state din SUA cu politici mai dure anti-imigranţi precum Arizona.
Joanna Almeida, profesor asistent de asistenţă socială la Simmons College din Boston şi autorul principal al studiului, a declarat că legăturile dintre discriminare şi politicile anti-imigranţi "înfricoşează", având în vedere poziţia dură faţă de imigranţi adoptată de preşedintele ales Donald Trump.
"Datele noastre sunt cu atât mai îngrijorătoare după promisiunea preşedintelui ales Trump de a adopta o linie dură asupra imigranţilor şi imigraţiei, inclusiv deportări în masă", a afirmat Almeida într-un comunicat.
Trump, care va fi învestit în ianuarie, a promis deportarea în masă a celor aproximativ 11 milioane de migranţi aflaţi ilegal în Statele Unite şi construcţia unui zid la graniţa SUA-Mexic.
Studiul sugerează că "mediul politic din ce în ce mai negativ faţă de imigraţie şi sentimentul anti-imigranţi vor atinge probabil niveluri mai ridicate de discriminare", a spus ea.
Citeşte şi: Ratko Mladic, 'Măcelarul din Balcani', acuzat de GENOCID şi EPURARE ETNICĂ
Potrivit studiului, creşterea discriminării s-ar datora unei schimbări în atitudinile anti-imigranţi în Statele Unite şi percepţiei că discriminarea este sancţionată de guvernele statelor federale.
Printre măsurile anti-imigranţi adoptate după atacurile din 11 septembrie 2001, o lege în Arizona cerea ca poliţia să solicite documentele persoanelor suspectate de a fi ilegal în Statele Unite. Arizona a pus capăt practicii la începutul acestui an, ca parte a unei soluţionări legale cu grupurile pentru drepturile imigranţilor.
Studiul a utilizat datele National Latino Health Care Survey, un sondaj telefonic pe un eşantion de 800 de adulţi latino în 2013.
Cei mai mulţi dintre participanţii la studiu au fost mexicani, urmaţi de portoricani şi cubanezi. Aproximativ jumătate erau născuţi în afara ţării şi nouă din 10 erau cetăţeni americani sau rezidenţi legali permanenţi.
Citeşte şi: Germania. BOMBE artizanale descoperite în casa unui suspect de terorism
Deşi susţinătorii politicilor anti-imigranţi pot viza imigranţii fără acte, studiul arată că imigranţii legali simt de asemenea mediul ostil.
