Premium
Valea Geoagiului din Hunedoara, o regiune spectaculoasă din Munții Metaliferi, iese treptat din izolare. Trei drumuri sunt modernizate și vor face mai accesibile zona cunoscută pentru stațiunea antică de la Germisara.
Aflată la poalele munților Metaliferi, Valea Geoagiului din Hunedoara oferă călătorilor mai multe atracții turistice, scrie adevarul.ro.
Aici se află stațiunea Geoagiu Băi din Hunedoara, complexul balnear cu izvoare termale ridicat pe ruinele anticei Germisara și tot aici se află cetatea dacică Ardeu (video), cucerită de romani la începutul secolului al doilea.
Rezervația Cheile Madei, dar și Cheile Ardeului, Cheile Băcâiei, Cheile Cibului şi Cheile Glodului, Peştera Cigmăului şi Peştera Geoagiu Băi sunt monumente ale naturii care pot fi vizitate pe valea Geoagiului din Hunedoara, o regiune pitorească, dar care în ultimele decenii a avut de suferit de pe urma depopulării.
Trei șosele moderne, aflate în șantier, ar putea scoate din izolare Valea Geoagiului din Hunedoara, conectând-o cu magistralele rutiere de pe Valea Mureșului, cu ținuturile Apusenilor și Metaliferilor.
Drumul imperial de pe Valea Mureșului din Hunedoara
Șoseaua Simeria – Geoagiu (DJ 107 A) a fost modernizată în ultimii trei ani, iar lucrările au ajuns la final.
Drumul județean de malul drept al Mureșului (Culoarul Mureș Nord) a fost reabilitat pe o distanță de 34 de kilometri, pe traseul Homorod – Geoagiu – Bobâlna - Rapoltu Mare – Uroi -Chimindia – Hărău – Bârsău, iar investiția finanțată cu fonduri europena s-a ridicat la peste 52 de milioane de lei, fără TVA.
Șoseaua Simeria - Geoagiu se suprapune cu traseul unuia dintre cele mai vechi drumuri cunoscute pe teritoriul României, iar în timpul lucrărilor de modernizare, în mai multe locuri au avut loc descoperiri arheologice.
Cele mai importante dintre ele au fost cercetate în vara anului 2022 la Măgura Uroiului.
Aici a fost dezvelită o secţiune bine conservată din drumul roman care trecea prin Simeria, traversa Mureşul pe la Uroi şi apoi urma malul drept al râului Mureș spre Geoagiu, unde în Antichitate funcţiona un castru roman (la Cigmău) şi faimoasele băi termale Germisara.
În imediata vecinătate a secţiunii din drum antic, care se suprapune parţial cu şoseaua Simeria – Geoagiu, arheologii au scos la iveală rămăşiţele unui cimitir roman.
În cea mai mare parte, drumul antic se suprapune cu şoseaua Simeria – Geoagiu, însă în unele zone s-au păstrat rămăşiţe ale vechiului drum şi ale ramificaţiilor acestuia. Cea mai bine conservată dintre ele și singura vizibilă, se află la marginea oraşului Geoagiu, înspre castrul Cigmău din Hunedoara.
Drumul lega aşezarea militară Cigmău de pe malul Mureşului de Germisara – locul izvoarelor termale, băilor şi templelor romane, localitate traversată de drumul imperial spre minele antice de aur din Munţii Metaliferi.
Transalpina Metaliferilor
De trei ani se află în șantier și „Transalpina Metaliferilor”, o șosea care va lega, peste dealuri, valea crișului Alb – unde se află municipiul Brad, de valea Geoagiului din Hunedoara.
Drumul Judeţean 741 traversează sate din comunele Bucureşci şi Balşa, unele dintre cele mai izolate din judeţul Hunedoara, și este modernizat pe sectorul dintre localitățile Curechiu şi Almaşu Mic de Munte, în lungime de circa șase kilometri (tronsonul km 12+450 – km 18+050). Circa trei kilometri de drum au rămas neasfaltați, în prezent.
„Acest drum ne va ajuta pe noi, cei rămași în satele aproape pustii ale comunei Balșa să putem ajunge la Brad, unde ne putem vinde produsele la piețe. Până acum era dificil, drumul fiind de pământ și adesea stricat”, spune Ioan, un localnic din satul Poiana, o așezare izolată traversată de noua șosea.
Datorită pantelor sale și a zonei sălbatice pe care o traversează, unii localnici au numit drumul Transalpina Metaliferilor. Lucrările care vizează modernizarea sectorului de șase kilometri de drum montan au o valoare de 32 de milioane de lei, sunt finanțate de Consiliul Județean Hunedoara și au ajuns la un progres de 75 la sută. Termenul de finalizare noii șosele „Transalpina Metaliferilor” este august 2025.
Drumul Aurului spre orașul Zlatna din Alba
Drumul roman care traversa Germisara continua pe valea Geoagiului din Hunedoara spre localitățile miniere din Munții Apuseni.
Una dintre cele mai cunoscute era Zlatna, care în Antichitate purta numele de Ampelum sau Auraria minor și avea rangul de municipiu – un oraș liber cu un grad ridicat de autonomie.
Aflat la circa 40 de kilometri de Geoagiu, orașul Zlatna din Alba va fi conectat cu Valea Geoagiului din Hunedoara printr-o șosea modernă.
Peste 27 de milioane de lei sunt investite în reabilitarea Drumului județean DJ 705, de șapte kilometri, dintre orașul Zlatna din Alba și Almașu Mare, aflat la limita dintre județele Hunedoara și Alba.
Scurtătura prin Munții Apuseni între Valea Geoagiului din Hunedoara și orașele din Alba se suprapune și ea parțial cu drumul aurului amenajat de romani. Drumul, fiind extrem de degradat, a fost fost folosit rar de turiști, chiar dacă traseul său este spectaculos.
