Iranul pare calm după protestele sângeroase, însă lideri radicali cer execuții, iar tensiunile cu Donald Trump și puterile externe persistă. Reprimarea amplului val de proteste din Iran a făcut 3.090 de morţi, dintre care 2.885 manifestanţi, a raportat, sâmbătă, organizaţia pentru apărarea drepturilor omului HRANA.
Protestele s-au stins, dar acum vine răzbunarea
Iranul a intrat într-o stare de calm tensionat după săptămâni de proteste la nivel național, reprimate violent de autorități. În ciuda absenței unor noi manifestații, discursul dur al clericilor de rang înalt indică menținerea presiunii radicale și a tensiunilor profunde din Republica Islamică, scrie Politico.
Manifestațiile izbucnite la finalul lunii decembrie, pe fondul degradării situației economice, s-au transformat rapid în contestări directe ale sistemului teocratic. Potrivit activiștilor, reacția autorităților a implicat folosirea forței letale, soldată cu mii de morți, ceea ce a redus drastic mobilizarea publică. În ultimele zile nu au mai fost semnalate proteste vizibile în Teheran, unde viața cotidiană pare să fi revenit la normal, în pofida restricțiilor continue de internet. Autoritățile iraniene nu au recunoscut apariția unor noi tulburări în alte regiuni ale țării.
În timpul rugăciunilor de vineri, clericul radical Ahmad Khatami a cerut public pedeapsa cu moartea pentru protestatarii reținuți. În discursul său, clericul i-a descris pe protestatari drept „soldații lui Trump” și „slujitorii lui Netanyahu”, susținând că acționează în interesul unor puteri străine. El a afirmat că atât Donald Trump, cât și premierul israelian Benjamin Netanyahu ar trebui să se aștepte la „o răzbunare dură din partea sistemului”, folosind un limbaj amenințător.
Totodată, clericul a declarat că „americanii și sioniștii nu ar trebui să se aștepte la pace”.
Khatami a prezentat și primele date oficiale privind pagubele provocate de proteste, susținând că 350 de moschei, 126 de săli de rugăciune și alte 20 de lăcașuri religioase ar fi fost avariate. Potrivit acestuia, au fost afectate și aproximativ 80 de locuințe ale liderilor rugăciunilor de vineri, funcții-cheie în structura teocratică a Iranului. Declarațiile par să sublinieze amploarea furiei manifestanților față de simbolurile religioase și instituționale ale regimului.
Discursul, difuzat de presa de stat, reflectă furia crescândă din rândul conducerii iraniene, în ciuda aparentei restabiliri a controlului.
Trump a adoptat un ton mai conciliant, mulțumind liderilor iranieni pentru presupusa suspendare a execuțiilor în masă ale deținuților. El a reiterat că execuțiile și uciderea protestatarilor pașnici sunt considerate inacceptabile de Statele Unite și pot atrage consecințe. Între timp, Human Rights Activists News Agency estimează numărul morților la peste 3.000, cifră neconfirmată oficial de Iran.
Pe fondul escaladării tensiunilor, eforturile internaționale s-au concentrat pe detensionare, președintele rus Vladimir Putin purtând discuții cu lideri iranieni și israelieni. Prințul moștenitor iranian aflat în exil, Reza Pahlavi, a cerut reluarea protestelor și a îndemnat Washingtonul să intervină. Cu toate acestea, analiștii observă un elan redus pentru reaprinderea manifestațiilor în interiorul Iranului, în condițiile actuale.
Peste 3000 de morți, în urma reprimării protestelor
Reprimarea amplului val de proteste din Iran a făcut 3.090 de morţi, dintre care 2.885 manifestanţi, a raportat, sâmbătă, organizaţia pentru apărarea drepturilor omului HRANA, cu sediul în Statele Unite, informează Reuters.
Locuitorii au indicat că represiunea pare să fi înăbuşit în mare măsură protestele pentru moment, iar mass-media oficială iraniană a raportat noi arestări.
La Teheran, locuitorii au declarat că oraşul era calm de patru zile şi au raportat prezenţa unor drone care survolau oraşul, fără semne de proteste joi sau vineri.
Persoanele intervievate au refuzat să fie identificaţi, din motive de securitate.
Protestele au izbucnit pe 28 decembrie din cauza inflaţiei galopante din Iran, a cărui economie este paralizată de sancţiuni, devenind ulterior una dintre cele mai importante mişcări de contestare pe care regimul islamic le-a cunoscut de la revoluţia din 1979 care l-a adus la putere.
Comentează