Premium
României îi lipseşte un plan finalizat pentru a rezolva problema gropilor de gunoi şi a managementului deşeurilor, fapt care face ca atragerea investiţiilor suplimentare necesare şi cheltuirea eficientă a banilor publici alocaţi în acest scop să fie dificil de realizat, a declarat într-un interviu pentru AGERPRES comisarul european pentru mediu, oceane şi pescuit, Virginijus Sinkevicius.
De asemenea, a tras el un semnal de alarmă, situaţia calităţii aerului în România s-a înrăutăţit, fapt despre care spune că ar putea fi legat de îmbunătăţirea reţelei de staţii de monitorizare, dar subliniază că "în mod clar practicile nu se schimbă şi problemele doar se agravează", iar asta impune aplicarea de soluţii multiple şi diminuarea poluării la sursă.
Citește și: ALERTĂ de poluare la Timișoara: orașul e SUFOCAT în fiecare dimineață cu miros de cauciuc
În cadrul interviului care a avut loc marţi comisarul european pentru mediu a mai spus că reîntoarcerea la cărbune reprezintă cel mult o soluţie temporară pentru producţia de energie, în special pentru a permite renunţarea la gazul rusesc "foarte repede". În acelaşi timp, şi-a exprimat el convingerea, atingerea ţintelor de reducere a emisiilor pentru 2030 va fi posibilă, iar reducerea utilizării gazului rusesc cu două treimi în Uniunea Europeană ar fi unul dintre mijloacele de a realiza acest lucru.
Pe de altă parte, înaltul oficial european a reiterat că centralele nucleare nu vor fi considerate investiţii verzi, ci de tranziţie, în noua taxonomie a UE privind energiile sustenabile, şi că are mari îndoieli în privinţa capacităţii de a le finanţa în condiţiile de acum, dar a menţionat că noua tehnologie "despre care toată lumea vorbeşte dar care nu a fost încă implementată" ar putea să schimbe situaţia.
Nu în ultimul rând, Virginijus Sinkevicius a spus că nu a auzit despre ideea fostului ministru al mediului, Graţiela Gavrilescu, enunţată pentru prima dată în 2017, ca România să exporte urşi, dar a precizat că ţara trebuie să realizeze o evaluare a numărului de urşi şi "în funcţie de numărul lor, vom vedea în care anexă se încadrează şi ce măsuri se pot aplica".
AGERPRES: Aţi avut mai multe întâlniri cu înalţi oficiali români. Care sunt principalele chestiuni pe care le-aţi discutat?
Virginijus Sinkevicius: Bineînţeles, inevitabil, am discutat despre războiul Rusiei împotriva Ucrainei. Am fost recunoscător guvernului român, oamenilor din România, tuturor acelor voluntari care au arătat cu adevărat o inimă deschisă şi i-au primit pe refugiaţii ucraineni atât de bine. Ieri (luni - n.r.) am avut de asemenea şansa de a vizita o şcoală unde copiii ucraineni sunt educaţi şi a fost un moment cu adevărat înduioşător să aud poveştile lor despre cât de bine au fost acceptaţi în România. Sunt foarte recunoscător pentru asta. De asemenea, am discutat, bineînţeles, despre care ar putea fi implicaţiile asupra economiei.
Inevitabil, am discutat cu ministrul mediului (Tanczos Barna - n.r.) şi, de asemenea, cu prim-ministrul (Nicolae Ciucă - n.r.) procedurile de infringement în desfăşurare în ceea ce priveşte exploatările forestiere ilegale, calitatea aerului, apele reziduale, etc. Am discutat despre paşii concreţi pe care trebuie să-i facem, cu calendare concrete, cum ar fi iunie şi sfârşitul lui 2022, ce pot fi şi trebuie implementate pentru a evita măsuri suplimentare şi a ne asigura că oamenii din România se pot bucura de un aer curat şi de o apă curată. Şi, de asemenea, pentru a ne asigura că frumuseţea şi bogăţia pădurilor României sunt prezervate.
Am discutat pe scurt şi situaţia din Marea Neagră şi despre întreruperea activităţilor, în special cu ministrul agriculturii (Adrian Chesnoiu - n.r.). L-am asigurat că pescarii români au sprijinul deplin al Uniunii Europene şi că deja am activat mecanismele de criză din EMFF (European Maritime and Fisheries Fund) şi EMFAF (European Maritime, Fisheries and Aquaculture Fund), care vor permite compensarea pescarilor pentru lipsa activităţilor.
Foto: (c) ANGELO BREZOIANU / AGERPRES FOTO
AGERPRES: Mă voi întoarce puţin la ceea ce aţi spus. Aţi menţionat cazurile de infringement. România are multe cazuri de infringement pe mediu. V-aş întreba dacă puteţi fi ceva mai concret. Ce progrese s-au făcut în dosarele de infringement deschise împotriva României?
Virginijus Sinkevicius: Nu pot spune că nu s-au realizat progrese, dar încă sunt chestiuni nerezolvate. De exemplu, în ceea priveşte exploatările forestiere ilegale există încă un număr de chestiuni nerezolvate. Sistemul SUMAL (Sistemul de Urmărire a MAterialului Lemnos), care este un instrument foarte promiţător, nu este deplin operaţional şi deplin implementat, iar acest lucru trebuie făcut. Planurile de management trebuie schimbate şi evaluate, procedurile, etc. Bineînţeles, am abordat toate astea şi calitatea aerului, care este o problemă şi, din nefericire, se agravează şi situaţia devine mai rea. Tratamentul apelor uzate - şi aici este un domeniu unde ai nevoie în primul rând de investiţii şi să te siguri că apele uzate sunt tratate corect şi că, bineînţeles, cetăţenii români au apă curată şi proaspătă de la robinet. Apoi calitatea aerului, ceva care trebuie abordat urgent, nu numai aici în Bucureşti, ci şi în alte părţi alte României.
Nu în ultimul rând managementul deşeurilor. Situaţia cu managementul deşeurilor este destul de complicată şi necesită investiţii suplimentare, mecanisme de prevenire a deşeurilor, separare şi capacităţi de management al deşeurilor care pot fi construite numai cu investiţii. Dar pentru a atrage acele investiţii şi pentru ca banii publici să fie bine cheltuiţi trebuie să ai un plan.
AGERPRES: Deci României îi lipseşte un plan pentru a rezolva problema gropilor de gunoi şi managementului deşeurilor?
Virginijus Sinkevicius: Da, trebuie încă să fie îmbunătăţit şi cred că gropile de gunoi nu au viitor în Europa şi în special într-o ţară atât de frumoasă ca România.
