Informație bombă în dosarul Băneasa: Florentina Dragomir, cea care a făcut parte din completul care a dat sentințele, nu a depus jurământul de judecător

Dezvăluire bombă în dosarul Ferma Băneasa. Judecătoarea Florentina Dragomir, cea care a făcut parte din completul care a dat sentințele, recunoaște că jurământul era obligatoriu, atunci când a fost numită în funcția de judecător. Ea profesează în această calitate de 12 ani, iar acum face parte din „Completul negru” de la Înalta Curte de Casație și Justiție. CSM a confirmat că la mapa profesională a magistratului nu există dovadă jurământului de judecător, potrivit evz.ro.

Florentina Dragomir, judecătoarea de la Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) care a făcut parte din completul care a dat sentințele, recunoaște că lipsa jurământului atrage după sine nulitatea numirii în funcție.

Asta după ce CSM a confirmat că la mapa profesională a fostei procuroare Dragomir nu există dovadă jurământului depus în calitate de judecător.

Florentina Dragomir a devenit judecător în primăvară anului 2009, când cererea să a fost admisă de Plenul CSM.

Concret, judecătoarea Florentina Dragomir susține în teza să de doctorat intitulată „Răspunderea penală a magistratului”:

„Depunerea jurământului s-a păstrat în sistemul judiciar actual, fiind o obligație legală care, dacă nu este îndeplinită, duce la nulitatea numirii în funcție”.

În teza de doctorat apărută la Editura C.H. Beck, în 2011, judecătoarea arată că depunerea jurământului în funcția de magistrat este un mijloc privilegiat și solemn de a consolida încrederea acordată magistratului la momentul învestirii sale.

Lumea Justiției precizează că, logic, nulitatea numirii în funcție a judecătorului fără jurământ are drept consecință nulitatea tuturor hotărârilor pronunțate de acesta.

Printre dciziile pronunțate de judecătoarea Dragomir se numără, cea de condamnare din dosarul „Fermă Băneasa”.

Înb acest dosar, „completul negru ICCJ”, din care face parte și Florentina Dragomir, l-a executat pe avocatul Robert Roșu pe motiv că acesta și-a exercitat profesia.

Lumea Justiției prezintă fragmentul din lucrarea „Răspunderea penală a magistratului” în care Florentina Dragomir arată că lipsa jurământului în calitate de magistrat atrage nulitatea numirii în funcție:

Vezi și: Decizia de ieri a Înaltei Curți de Casație și Justiție în Dosarul Ferma Băneasa – un pas înainte spre recredibilizarea Instanței Supreme (Comentariu)

„Cel mai adesea, fides semnifică respectul pentru cuvântul dat, chiar dacă a primit sensuri de: bună credință (respect al sincerității), loialitate (respect al unui angajament sau a unui cod moral), promisiune, protecție, interpretare dată și de filosofii juriști români în încercarea de a defini bună credință: fundamentul justiției este încrederea, adică statornicia și adevărul în vorbe și fapte”.

La români, se arată în teza de doctorat a judecătoarei, fides era consolidat, prin jurământ, mijloc privilegiat și solemn de a întări încrederea. Depunerea jurământului se făcea țînând mâna dreapta întinsă, fapt ce relevă legătură dintre jurământ și credință. De altfel, jurământul era metodă cea mai eficace de a împărți credință dar și de a-i constrânge pe inamici în promisiunea făcută și să mărturisească adevărul.

Apoi, Dragomir mai arată că „pentru magistratul român (militar sau civil), fides este o virtute inclusă în categoria de valori morale, care impune obligația de a avea grijă de„încrederea” acordată odată cu acceptarea misiunii și de a respectă cuvântul dat, de a îndeplini, în mod fidel, atribuțiile încredințate”.

„Pentru magistrat, fides semnifică, cel mai adesea, o putere apropiată de noțiunea de imperium, cuvântul sau fiind strâns legat de cel al Statului iar, dacă nu era respectat, atrăgea răspunderea publică. Depunerea jurământului în față liderului adunării care îl vota, prin intermediul mâinii drepte, angaja „încrederea” magistratului abilitat de a antrena fides publică și de a conduce negocierile dintre părți, iar loialitatea cerută magistratului devenea o obligație religioasă. Fides pentru judecător înseamnă loialitate, adică să fie total incoruptibil și să nu fie părtinitor, deci să fie imparțial”, scrie în teza de doctorat.

CSM a confirmat la solicitarea Lumea Justiției că la mapă profesională nu există jurământul depus de Florentina Dragomir în calitate de judecător.

„Vă comunicăm că în evidențele referitoare la carieră doamnei judecător Florentina Dragomir se regăsește numai jurământul depus de doamna judecător la numirea în funcția de procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul București”, a transmis CSM.

În acest context, hotărârile pronunțate de un judecător numit nelegal în funcție sunt nule