Reluarea Programului „Cantemir”, nou program de traducere - Romanian Books for Children, înfiinţarea reţelei ICR la Tokyo, includerea Republicii Moldova ca spaţiu prioritar în politica globală a reţelei EUNIC reprezintă câteva dintre cele peste 3.500 de proiecte culturale derulate de Institutul Cultural Român în perioada 2021-2025, potrivit unui comunicat al instituţiei.
În perioada 2021-2025, Consiliul de conducere al Institutul Cultural Român a adoptat, în premieră, Strategia ICR 2022–2026, un document-cadru care stabileşte direcţiile majore de acţiune, criteriile de performanţă instituţională şi liniile de cooperare internaţională.
ICR a parcurs în această perioadă trei procese de reorganizare (2022, 2023 şi 2025), menite să eficientizeze activitatea şi să reducă numărul funcţiilor de conducere, fără a afecta capacitatea operaţională. Totodată, instituţia a implementat recomandările formulate de Curtea de Conturi în urma misiunilor de audit, cu scopul de a corecta şi îmbunătăţi practicile administrative şi financiare.
„Reprezentarea României în lume nu este un privilegiu, ci o datorie. Misiunea ICR este aceea de a construi punţi culturale, prin proiecte solide, rezultate clare şi încredere între oameni şi instituţii. Transparenţa nu este doar o obligaţie legală, ci o formă de respect faţă de publicul pe care îl servim. Institutul Cultural Român şi-a propus în aceşti ani să construiască programe culturale solide, parteneriate reale şi o prezenţă internaţională recunoscută. Aceasta este cea mai bună formă de reprezentare, prin rezultate”, a declarat preşedintele ICR, Liviu Jicman.
Finanţare pentru cultură şi sprijin pentru mediul independent
Una dintre direcţiile prioritare ale mandatului 2021-2025 a fost reluarea şi extinderea programelor de finanţare nerambursabilă destinate mediului cultural independent şi diasporei. În 2022, Institutul Cultural Român a reluat Programul „Cantemir”, după zece ani de întrerupere, restabilind legătura de încredere dintre ICR şi operatorii culturali români. În cadrul apelurilor de finanţare, au fost incluse pentru prima dată criterii dedicate parteneriatelor transfrontaliere cu Republica Moldova, precum şi sprijinirea prezenţelor artiştilor şi scriitorilor de limbă română din spaţiul moldovenesc pe scena culturală europeană.
În domeniul culturii scrise, ICR a lansat un nou program de traducere, Romanian Books for Children, a debutat cu standuri de carte românească la noi târguri şi festivaluri literare internaţionale şi a creat împreună cu FILIT Premiul pentru cea mai bună traducere literară din limba română. Prin programele Translation and Publication Support (TPS) şi Publishing Romania, ICR a sprijinit deja traducerea şi publicarea literaturii române în peste 40 de limbi, totalizând peste 1.200 de titluri disponibile la nivel internaţional.
Republica Moldova, un spaţiu prioritar pentru relaţiile culturale internaţionale
Sprijinul acordat parcursului european al Republicii Moldova s-a concretizat prin proiecte derulate de ICR Chişinău, dar şi prin promovarea artiştilor şi autorilor moldoveni în cadrul celor mai importante târguri de carte, târguri de artă şi festivaluri europene. Prin contribuţia activă a Institutului Cultural Român, Republica Moldova a fost inclusă ca spaţiu prioritar în politica globală a reţelei EUNIC, reflectând astfel o recunoaştere a relevanţei culturale şi a cooperării consolidate dintre cele două spaţii de limbă română.
Cursurile de limbă şi civilizaţie românească au fost extinse, fiind organizate în prezent in toate reprezentanţele ICR din străinătate şi la Bucureşti, unde grupele din sesiunea acestei toamne totalizează un număr record de 450 de cursanţi. Acestora li se adaugă tradiţionala Şcoală de Vară de la Braşov organizată de ICR. În linie cu Strategia ICR privind promovarea multilingvismului, predarea limbii române ca limbă de circulaţie europeană este încă unul dintre programele realizate cu un impact semnificativ.
Cooperare instituţională şi eficienţă strategică
Pe plan intern, ICR a intensificat parteneriatele cu Ministerul Culturii, pentru implementarea Sezonului bilateral România-Polonia (2024-2025), un proiect comun ICR-MC şi pentru participarea României la Bienala de la Veneţia.
Astfel de proiecte confirmă capacitatea instituţiei de a gestiona programe culturale complexe, cu impact internaţional, şi de a acţiona ca partener de încredere în cadrul reţelelor europene.
Recunoaştere şi reprezentare internaţională
Pe parcursul mandatului 2021-2025, ICR şi-a recâştigat vizibilitatea şi credibilitatea la nivel european. Alegerea preşedintelui ICR în funcţia de preşedinte al reţelei europene EUNIC şi menţinerea în boardul actual de conducere al EUNIC Global confirmă aprecierea partenerilor pentru direcţia strategică adoptată de instituţie.
În 2024, Adunarea Generală EUNIC de la Bucureşti a adoptat noul cadru strategic EUNIC 2025–2029, un document la elaborarea căruia ICR a contribuit activ, susţinând rolul culturii ca instrument de coeziune europeană şi dialog intercultural.
Extinderea reţelei ICR a continuat cu înfiinţarea ICR Tokyo în 2024, o deschidere strategică spre Asia, care completează prezenţa instituţiei în marile capitale culturale ale lumii.
Tot în 2024, Institutul Cultural Român a devenit membru ISPA - International Society for the Performing Arts şi APAP - Association of Performing Arts Professionals, organizaţii internaţionale de prestigiu din domeniul artelor spectacolului şi al managementului cultural, afilieri care consolidează integrarea ICR în circuitele globale ale cooperării culturale.
Impact şi continuitate
Toate activităţile instituţiei, inclusiv participările oficiale ale preşedintelui, sunt publicate pe site-ul ICR, în conformitate cu principiul de transparenţă şi responsabilitate publică instituit începând cu anul 2022. Conform legii nr. 356/2003, preşedintele Institutului Cultural Român reprezintă instituţia în plan extern şi coordonează activitatea reţelei internaţionale.
Într-un context global marcat de incertitudine, ICR şi-a menţinut direcţia strategică şi obiectivele de fond, continuând să reprezinte cultura română în lume prin profesionalism, echilibru şi consecvenţă. Aceşti patru ani confirmă o instituţie solidă, deschisă şi respectată internaţional - un partener cultural credibil, care îşi afirmă identitatea prin rezultate, nu prin interpretări.
Comentează