Premium
Problemele romanilor din diaspora dar si a celor din comunitatile istorice sunt complexe și rezolvarea lor nu mai poate fi amânată. Romania trebuie sa le apere drepturile dar totodata sa ii si informeze despre obligatiile pe care acestia le au atunci cand se stabilesc in alta tara.
Antonel Tanase este Secretarul General al Guvernului, iar Departamentul pentru Romanii de Pretutindeni in acest moment functioneaza in cadrul aparatului de lucru al Guvernului. El a acordat un interviu stiripesurse.ro/diaspora în care expune viziunea și strategia Guvernului:
-
Știri pe surse/diaspora: A trecut un an de la preluarea guvernării, ce s-a schimbat în domeniul politicilor publice pentru românii de pretutindeni?
-
Secretarul general al Guvernului, Antonel Tănase: În urma reorganizării la nivel guvernamental, Departamentul pentru Românii de Pretutindeni (DRP) funcționează, în acest moment, în cadrul aparatului de lucru al Guvernului. Unul dintre obiectivele asumate ale DRP este implementarea programelor, proiectelor și acțiunilor în sprijinul românilor de pretutindeni în vederea păstrării, afirmării şi promovării identităţii românești. Totodată, când vorbim despre misiunea DRP vorbim și de acțiuni și proiecte pentru îmbunătățirea imaginii României și a percepției românilor în statele de reședință.
Alături de alte instituții publice din România cu competențe în problematica românilor de pretutindeni, vom continua inițiativele de promovare a României, în vederea cooperării în implementarea de politici publice în beneficiul cetățenilor români de peste hotare.
Strategia Naţională pentru Românii de Pretutindeni, pentru perioada 2017-2020, este documentul de politici publice în care se regăsesc obiectivele, direcţiile de acţiune și măsurile prevăzute în sprijinul românilor de pretutindeni.
În ultimii ani, am asistat la o creștere semnificativă a diasporei românești, devenind astfel o prioritate pentru activitatea guvernamentală și a instituțiilor publice. Implicit, au evoluat atât dialogul dintre statul român și diaspora, precum și modul în care reprezentanții mediului asociativ din diaspora și din comunitățile istorice pot să devină parteneri ai instituțiilor guvernamentale în definirea politicilor publice care îi vizează.
În acest sens, s-a urmărit eficientizarea dialogului cu precădere în chestiuni ce țin de activitatea de bază a departamentului și anume acordarea de finanțări nerambursabile în cadrul proiectelor și programelor derulate.
Teme importante care implică şi preocupă românii de pretutindeni și transpunerea acestora în politici publice regăsim și în parteneriatul dintre DRP și Administrația Prezidențială, în cadrul căruia, alături de alte instituții ale statului român, dar și de reprezentanți ai societății civile, se conturează proiecte destinate facilitării procesului de reintegrare în țară a cetățenilor români. Vorbim despre proiecte precum realizarea unei platforme de locuri de muncă prin care cetățenii români din afara granițelor să fie informați cu privire la oportunitățile de angajare din țară și să poată accesa online aceste locuri de muncă, modificarea procedurilor de recunoaștere a calificărilor obținute în afara granițelor și măsuri active de facilitare a reintegrării copiilor în sistemul de învățământ românesc.
-
Știri pe surse/diaspora: Care sunt planurile pentru viitor? Va crește bugetul alocat acestui domeniu?
-
Antonel Tănase: Ne propunem să continuăm proiectele proprii demarate anul acesta și să le dezvoltăm și în anii viitori. Un exemplu este programul de burse prin care DRP încurajează învățarea limbii române în rândul elevilor etnici români de la școlile din Ucraina cu predare în limba română sau cu predarea limbii române ca limbă maternă. Programul a fost implementat și ne dorim extinderea acestuia în Serbia și Ungaria. Alte exemple sunt inițierea unor programe de stagii de formare dedicate profesorilor români din Ucraina și realizarea unei platforme educaționale online pentru românii de pretutindeni.
Avem pe anul în curs un buget de 7,5 milioane de lei alocat pentru programe, proiecte și acțiuni pentru românii din comunitățile istorice și din diaspora. Desigur, date fiind natura problematicii, precum și nevoile înregistrate la nivelul acestor comunități, ne dorim suplimentarea bugetului DRP în vederea îndeplinirii obiectivelor stabilite și a păstrării, afirmării şi promovării identităţii românești.
De asemenea, vom continua să contribuim la conectarea diasporei cu statul român. Totodată, vom implementa proiecte în vederea promovării și conservării patrimoniului cultural şi lingvistic al României.
-
Știri pe surse/diaspora: Cum vedeți că, din păcate, românii din diaspora încă sunt slab reprezentați în Parlamentul României?
-
Antonel Tănase: În prezent, legea prevede două mandate de senator și patru de deputat pentru diaspora. Sigur că este o reprezentare neadecvată pentru numărul mare de români din afara granițelor României. În același timp, neavând o evidență clară a concetățenilor care trăiesc în străinătate, este greu de găsit formula ideală de reprezentare, în condițiile în care doar în jur de 700.000 de români sunt înregistrați oficial ca având domiciliul în alt stat decât România. Se fac însă pași și există voință politică, la nivelul Guvernului, al Președinției și al Parlamentului, de a mări reprezentarea românilor din diaspora în Legislativ. Se ia în calcul încă de anul trecut dublarea numărului senatorilor și deputaților pentru diaspora și ne dorim ca această propunere să se materializeze cât mai curând.
-
Știri pe surse/diaspora: Românii de pretutindeni au multe probleme, considerați că în țară, în cadrul instituțiilor publice, ar trebui să existe un serviciu/birou pentru aceștia?
-
Antonel Tănase: Problematica românilor de pretutindeni este una complexă și, în special, dinamică, ceea ce face ca situațiile cu care ei se confruntă să fie dintre cele mai diverse. De exemplu, românii care se află în Italia nu se confruntă cu aceleași probleme precum cei din Spania. Există, de altfel, cazuri în care conaționali, care trăiesc în diverse regiuni ale aceluiași stat, au nevoi diferite. Astfel, oferirea unor soluții unitare nu le-ar aduce beneficiile dorite, motiv pentru care crearea în cadrul instituțiilor publice a unor birouri special dedicate românilor din străinătate ar putea oferi rezolvări practice problemelor pe care aceștia le întâmpină. Totuși, la momentul actual, toate instituțiile publice din România asigură sprijin egal atât pentru românii din țară, cât și pentru cei din străinătate. Procesul amplu de reorganizare a instituțiilor publice locale și centrale necesită însă o durată mai lungă de timp. Pentru moment, românii au la dispoziție și ambasadele și consulatele statului român în țările în care se află, pentru a-i ajuta în rezolvarea problemelor.
-
Știri pe surse/diaspora: Educația reprezintă o problemă esențială ridicată de mulți români, credeți că ar ajuta dacă Guvernul ar trimite un "atașat pe educație" în cadrul ambasadelor?
-
Antonel Tănase: Poate fi o discuție. Este nevoie de o analiză prealabilă la nivelul Ministerului Afacerilor Externe și al Ministerului Educației atât în ce privește oportunitatea unui astfel de demers, cât și în ce privește atribuțiile ce i-ar putea reveni unui atașat pe probleme de educație.
-
Știri pe surse/diaspora: Ce mesaj le-ați transmite românilor din diaspora, în această perioadă în care multe țări își închid granițele din cauza pandemiei COVID-19?
-
Antonel Tănase: În primul rând, vreau ca românii din diaspora să știe că Guvernul Ludovic Orban este alături de ei și va face tot ce este instituțional posibil pentru a le fi alături în aceste momente deosebit de dificile. Îi rugăm să respecte legislația în vigoare atât în țările în care aceștia trăiesc și muncesc, cât și regulile și măsurile luate de Guvernul Orban - care sunt corelate cu cele europene și internaționale -, atunci când vor să revină în țară. Dorința noastră, la nivel guvernamental, este să îi protejăm pe cei vulnerabili, să limităm, pe cât posibil, răspândirea acestui virus și să îi salvăm pe cei care, din nefericire, se infectează.
În al doilea rând, ne dorim ca alegerile parlamentare din 6 decembrie să fie organizate în cele mai bune condiții legale și de siguranță pentru cetățenii noștri de peste hotare. În acest sens, prim-ministrul Ludovic Orban le-a transmis deja reprezentanţilor misiunilor diplomatice române să întreprindă demersuri pentru asigurarea celor mai bune condiţii pentru exercitarea dreptului de vot al românilor din diaspora la alegerile parlamentare. Totodată, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe și al Autorității Electorale Permanente se fac toate demersurile necesare pentru buna desfășurare a votului în diaspora. Îi asigur pe românii noștri din străinătate că totul este sub control și îi invit să își exprime, în condiții de siguranță, votul pentru viitorul Parlament, așa cum trebuie să se întâmple într-o țară democratică. Alegerile parlamentare sunt esenţiale pentru că reprezintă singura opţiune democratică validă, care să ne permită să avem un nou Legislativ reprezentativ şi legitimat prin votul cetăţenilor.
În al treilea rând, să nu uităm că mulți dintre românii din străinătate nu au plecat din România de bine ce le-a fost în țară. Cei mai mulți dintre ei au căutat o viață mai bună pentru familiile lor, pentru copiii lor, au căutat joburi mai bune, salarii mai mari, au căutat o infrastructură mai bună de transport, o infrastructură mai bună de sănătate și de educație și, nu în ultimul rând, au căutat o țară în care administrația publică să nu îi desconsidere și să le ofere acces rapid, online, la serviciile de care au nevoie.
-
Știri pe surse/diaspora: Ce măsuri a luat Guvernul în acest an pentru a remedia această situație?
-
Antonel Tănase: Deși este o perioadă deosebit de grea pentru toată societatea românească, Guvernul Orban a făcut eforturi mari pentru a asigura stabilitatea economică a României, deoarece ținta noastră este una singură - dezvoltarea țării noastre. Toți românii din diaspora trebuie să știe că am luat toate măsurile posibile în condițiile date pentru limitarea efectelor negative ale pandemiei COVID-19, deși, când ne-am asumat guvernarea, am găsit stocurile sanitare goale. De asemenea, am luat măsuri pentru limitarea urmărilor economice negative ale pandemiei, acordând diverse tipuri de granturi pentru companii. De asemenea, a fost acordată o sumă de 30 miliarde de lei, echivalentul a 2,9% din PIB, prin scheme de garantare pentru asigurarea lichidității companiilor. La aceste măsuri de susținere a economiei se adaugă și efortul bugetar suplimentar de 9,8 miliarde lei, cheltuieli legate direct de COVID-19. O parte importantă dintre aceste măsuri a fost finanțată din fonduri europene, care au ajuns la o sumă record atrasă în ultimii ani, cu peste 6 miliarde de euro plăți încasate de la Comisia Europeană în perioada noiembrie 2019 – octombrie 2020.
Totodată, am mărit pensile și salariile, nu cât ne-am fi dorit, ci cât ne-au permis resursele economice disponibile după guvernările dezastruoase anterioare. De asemenea, nu am crescut taxele și impozitele și ne propunem să le menținem la același nivel. Vrem să dezvoltăm România și avem în implementare un plan de 100 de miliarde de euro, care se va întinde pe o perioadă de zece ani.
Dezvoltarea infrastructurii de transport, digitalizarea administrației publice și atragerea de fonduri europene sunt priorități absolute pentru Guvernul Orban și se vor afla în topul priorităților noastre în viitorul Parlament. Demararea lucrărilor de construcție la autostrada Sibiu-Pitești, pentru care s-a reușit obținerea unei finanțări nerambursabile pentru prima etapă de la Comisia Europeană, în valoare de 875,5 milioane de euro, avansarea lucrărilor la drumul expres Craiova-Pitești și pentru Autostrada Unirii fac parte, de asemenea, din obiectivele strategice ale Guvernului. Acestea se adaugă unui alt obiectiv de importanță națională al actualului Guvern și al meu personal, din postura de viitor parlamentar PNL, respectiv finalizarea autostrăzii de centură a municipiului București, la care în acest an au fost deblocate lucrările și va începe munca în forță pentru toate cele trei tronsoanele. Bucureștiul este singura capitală din Uniunea Europeană fără o autostradă de centură. România este singura țară din Uniunea Europeană fără infrastructură de transport dezvoltată. Cozile inadmisibile la granițele României și deplasarea deosebit de dificilă în sistemul rutier românesc, alături de cozile nesfârșite la ghișeele de taxe și impozite trebuie să devină istorie. Acestea se numără printre principalele motive pentru care mulți români au fost nevoiți să își părăsească țara natală și să caute o viață mai bună printre străini. Îi invit să ne fie alături, să fie alături de Guvernul Orban și să sprijine, prin votul lor, proiectele noastre de interes național. Românii trebuie să fie încrezători că, sub guvernarea Orban, România va deveni o țară cu adevărat normală, în care poți să trăiești civilizat, în care eforturile depuse pentru plata taxelor și impozitelor sunt răsplătite cu infrastructură rutieră modernă, cu servicii de sănătate și de educație de calitate și cu protecție socială. Cel mai important obiectiv al nostru rămâne, însă, bunăstarea cetățeanului.
