Premium
Senatorul de Brașov Irineu Darău se luptă pentru șefia USR-PLUS, în competiție cu Dan Barna și Dacian Cioloș. Darău a oferit un interviu în exclusivitate pentru ȘTIRIPESURSE.RO în care vorbește despre problemele pe care le are partidul, diviziunea din interiorul alianței dintre USR și PLUS, dar și despre incapacitatea actualilor lideri de a duce proiectul politic mai departe.
1. Ați luat pulsul organizațiilor locale? Care este atmosfera?
Departe de festivismul de la centru, majoritatea organizațiilor locale suferă de o lipsă cronică de resurse și de atenție, nefiind sprijinite să aibă rezultate reale, pe teren, pentru votanți - deși avem nevoie ca de aer să ne întărim baza și să ne consolidăm partidul în ansamblu. Din păcate, mai degrabă pare că filialele sunt conduse astfel încât să fie asigurată liniștea conducerii naționale. În această situație, oamenii valoroși nu se regăsesc în proiecte viabile, concrete, cu care să rezoneze, și pleacă sau sunt înlocuiți de o generație atent crescută de yesmeni ai actualei conduceri.
2. Unii reprezentanți ai USR-PLUS la nivel local nu își promovează imaginea și proiectele foarte mult. Ce strategie aveți dvs. astfel încât la următoarele alegeri locale USR-PLUS să câștige cât mai multe orașe?
Aleșii locali ai USRPLUS nu au avut, până acum, sprijin real din partea partidului. Sunt oameni noi în politică și în administrația publică și au o mai mare nevoie să fie susținuți, pentru a se lupta, în interesul cetățenilor, cu mafiile de la nivel local și pentru a-și promova proiectele pentru oamenii din comunele, orașele și municipiile în slujba cărora sunt acum.
Este nevoie de crearea imediată a unei echipe centrale profesioniste care să acorde sprijin concret aleșilor locali, atât pe plan juridic și administrativ, cât și în comunicarea publică.
În calitate de președinte, voi investi masiv în pregătirea și susținerea filialelor județene și locale. Partidul are resurse pe care trebuie să le direcționeze către politica la firul ierbii, aceea pe care oamenii o pot vedea în comunitățile lor și singura care ne garantează viabilitatea, pe termen lung, ca partid național.
3. Dacă o să ajungeți președinte de partid, care o să fie relația dvs. cu reprezentanții cultelor? Susțineți finanțarea bisericilor?
Dintotdeauna, cultele au avut un rol foarte important în comunitățile din România (și vă pot da nenumărate exemple), deși de multe ori contribuțiile lor nu sunt atât de vizibile.
În calitate de președinte de partid, voi avea o relație corectă și deschisă cu ele, în folosul alegătorilor noștri, la fel cum voi avea și cu alte grupuri și instituții esențiale ale comunității, așa cum sunt școlile, ONG-urile, organizațiile culturale și altele.
În ceea ce privește finanțarea acestor instituții, colaborarea cu ele ar trebui să fie un lucru care se întâmplă la nivelul comunității, nu o decizie a unor autorități naționale sau a unor politicieni, care nu s-au sfiit de multe ori, din păcate, să se folosească de credința românilor pentru scopurile lor politice.
Finanțarea cultelor nu ar trebui să fie nicidecum la discreția oamenilor politici, ci ar trebui să fie corect dimensionată și predictibilă, echitabilă între culte și nu în ultimul rând logică (de exemplu, avem lăcașuri de cult ce reprezintă totodată monumente istorice și care se află în stare de degradare, dar suferă de o subfinanțare cronică deși finanțările spre alte obiective sunt cel puțin generoase).
4. Știți și dvs. că există eticheta de progresiști lipită pe cei de la USR-PLUS. E reală? De ce da / de ce nu?
Valorile care ne-au adus în USRPLUS sunt legate de ideea că vrem o Românie în care oamenii sunt liberi și au parte de respect, în care toți copiii merg la școală și au ocazia să își atingă potențialul, în care cine muncește cinstit poate să ducă o viață decentă, unde cine are o problemă de sănătate își poate găsi alinarea fără să fie nevoie de șpăgi și fără frica de ceea ce se poate întâmpla într-un spital. Dacă oponenții noștri politici numesc toate aceste idei progresism, atunci cred că putem să purtăm cu mândrie această etichetă.
Rezumând, ce înseamnă progresism? În orice caz, la noi este o etichetă folosită (alături de altele…) pe post de sperietoare de către adversarii ideii de societate deschisă și incluzivă, în care toți cetățenii români se bucură de aceleași drepturi, o societate în care toți cetățenii români au aceleași șanse la o viață împlinită, indiferent de locul în care s-au născut.
Ar fi păcat să acceptăm această propagandă a divizării în funcție de etichete care vin la pachet cu discursul anti-european. La nivel personal, sunt crescut într-o familie și într-o zonă mai conservatoare (Țara Făgărașului), după cum am lucrat și am trăit în locuri multiculturale, călătorind cu serviciul din India până în Burkina Faso. Deci îmi place să cred că sunt cât de cât echilibrat și că știu să construiesc poduri între lumi diferite. Dar sunt un susținător ferm al toleranței, al drepturilor și libertăților - fiindcă diversitatea și libertatea ne îmbogățesc, nicidecum nu ne amenință.
5. Fuziunea PDL cu PNL a scos la iveală lupte interne, atacuri și reglări de conturi în interiorul partidului. Care este atmosfera internă la USR-PLUS după fuziune?
Din păcate, funcționăm în continuare ca două partide diferite. În mod fundamental, asta este una dintre principalele critici pe care le aduc actualei conduceri: fuziunea a fost pregătită prost, printr-un proces superficial și improvizat, cu toate că ar fi fost timp pentru unul temeinic - poziție pe care am susținut-o ferm în partid încă de la primele discuții despre fuziune. Faptul că nu văd în actuala conducere viziunea sau voința de a rezolva această problemă este unul dintre lucrurile care m-au convins sa candidez.
Fuziunea nu s-a petrecut de facto, ca dovadă stând listele pentru executivul partidului, ce-i au ca locomotive pe cei doi co-președinți. Este ironic să vedem acum două echipe construite practic pe falia USR versus PLUS, după ce și Dan Barna și Dacian Cioloș ne-au tot vorbit despre nevoia de unitate. Eu unul îmi doresc să mergem mai departe ca un singur partid, uniți de dorința noastră de a produce reformele necesare dorite de către români.
6. Cum credeți dvs. că au evoluat în ochii votanților cele două partide (USR și PLUS) de la înființare și până acum, când au ajuns la guvernare? În bine sau în rău?
USR și PLUS au candidat în Alianță în 2019 și au obținut cel mai bun scor al lor de până acum. Cu toate acestea, în urma candidaturii lui Dan Barna la președinție, dar și după fuziune și intrarea la guvernare, scorul nostru electoral a scăzut mult. Peste jumătate din oamenii care ne-au votat la europarlamentare în 2019 nu au mai făcut-o la parlamentarele din 2020, iar trendul continuă să fie de scădere. Nu este vorba despre o simplă erodare aici, ci despre faptul că facem prea puțin comparativ cu ce am promis și cu ce am putea face.
Conducerea actuală a ratat total momentul 2019, iar acum partidul se îndreaptă cu pași repezi spre irelevanță.
7. Ce ar mai putea Dacian Cioloș să facă bun pentru partid? Dar Dan Barna? Dar dvs.?
Cei doi ar putea face multe. Însă actualii co-președinți au o problemă de credibilitate. Dacă voiau să mute munții până acum, puteau să o facă - fiindcă au avut niște ani buni la dispoziție.
În schimb, eu am făcut deja în filiala Brașov ceea ce vreau să fac la nivelul USRPLUS: am oprit cumulul de funcții și am impus transparență sporită, am creat democrație și cultură organizațională solide, am implicat și consultat permanent membrii în deciziile majore ale filialei, am atras membri noi în organizație și i-am încurajat să își asume candidaturi, am susținut oameni pregătiți pentru pozițiile publice pe care le ocupă. Iar acest lucru se vede: în rezultatele alegerilor și în ceea ce fac, în schimbările produse în comunitățile lor, precum la Brașov sau la Victoria. Îmi doresc să facem același lucru pentru toată România.
Dan Barna și Dacian Cioloș ratează restaurarea unei democrații interne veritabile și a unei structuri politice capabile să ajute oamenii cu problemele lor reale. Candidatura mea are mai multe propuneri concrete în această direcție. Și chiar nu m-aș supăra deloc dacă și contracandidații mei s-ar inspira din ele.
8. Unde au greșit cei doi până acum (n. r.: Dacian Cioloș și Dan Barna)?
Au îndepărtat membrii USRPLUS care și-au rupt din resursele personale și profesionale pentru schimbarea României în bine, membri care acum nu se mai regăsesc într-o structură politică ineficientă, condusă de o grupare discreționară pe drumul accelerat spre irelevanța politică. Și, în mod direct, au înșelat așteptările alegătorilor. O forță politică nu poate fi credibilă în propunerile ei pentru societate atâta vreme cât modelul aplicat intern nu corespunde valorilor clamate. Din punctul meu de vedere, acesta este eșecul principal al celor doi co-președinți: nu au reușit să construiască o organizație robustă, unită și cu instituții interne funcționale.
9. Ați simțit cumva că Dan Barna și Dacian Cioloș îi eclipsează pe restul membrilor de partid?
Dan Barna și Dacian Cioloș au deja notorietate în rândul membrilor, iar acest lucru le dă un avantaj de plecare. Dar am încredere - și voi solicita acest lucru către Biroul Național - că toți candidații vor avea șanse egale în timpul campaniei și că vor putea să contacteze în mod nemijlocit toți membrii partidului, mai ales că vorbim despre un vot universal.
Ce simt eu și alții este că ar trebui acordată atenție în mod egal membrilor, creșterii resursei umane din partid. În plus, membrii trebuie încurajați în mod real să candideze. Consider că este un simptom îngrijorător că nimeni altcineva nu a îndrăznit să îi concureze pe cei doi într-un moment atât de important: când ne decidem viitorul pe 4 ani al partidului.
Este totuși firesc ca liderii naționali să aibă cea mai mare vizibilitate dintre membrii partidului. Însă, este esențial ca aceștia să își concentreze atenția pe consolidarea organizației și pe creșterea următoarei generații de lideri, care să poată duce partidul mai departe decât au reușit ei. Orice organizație crește sănătos cu leadership real, nicidecum cu șefie și găști.
10. Îi puteți caracteriza în trei cuvinte pe Dacian Cioloș și în trei cuvinte pe Dan Barna?
Ceea ce îmi doresc eu pentru politica românească este să ajungem să ne concentrăm pe viziuni și proiecte politice în interesul cetățenilor, să propunem și să construim organizații și instituții puternice și eficiente, nu să promovăm etichete și caracterizări subiective ale unuia sau altuia dintre politicieni. Aș vrea, de asemenea, să vorbim mult mai mult despre fapte, fiindcă acestea spun cel mai mult și cel mai bine despre un om.
11. În coaliția de guvernare pare că reformele sunt implementate greu. Cine consinderați dvs. că este vinovat? USR-PLUS? UDMR sau PNL?
Fiecare dintre parteneri este vinovat.
PNL mai are de dovedit că nu e gata să refacă USL și poate face acest lucru doar dacă promovează concret reforme de substanță și de durată. Sunt multe ezitări din partea lor în a pune în practică ceea ce și ei au promis românilor și au inclus în programul de guvernare negociat. Vreau să văd că susțin prin vot eliminarea pensiilor speciale, alegerea primarilor în 2 tururi și legile Justiției, până la finalul anului.
UDMR nu trebuie să uite că este într-o coaliție care funcționează în baza unui program de guvernare asumat. Angajamentele USRPLUS au fost susținute masiv de populație, în diverse momente ale ultimilor ani, iar UDMR trebuie să le respecte și să înțeleagă că suntem condamnați să pornim modernizarea României, cu efecte pe termen lung.
Miniștrii USRPLUS au întâlnit multe piedici în atingerea obiectivelor de reformă și, din păcate, unele au venit chiar de la partenerii de guvernare. Ne trebuie mai multă fermitate în negocierile din coaliție, iar o soluție decurge natural dintr-un avantaj unic al USRPLUS: dacă ne-am întoarce mai des la membri și la instituțiile larg reprezentative din partid, ne-am duce în fața partenerilor de guvernare cu mandate de negociere și cu condiții legitime și ferme. Nu putem fi la guvernare doar pentru a sta, ci suntem obligați să fim acolo pentru a face.
12. Dvs. sunteți de profesie informatician, o meserie destul de bine plătită oriunde în lume. De ce ați ales să interveniți în politică și, poate, să aveți venituri financiare mai mici?
Am trăit mai mulți ani în Franța. Am văzut ce înseamnă o țară dezvoltată, dar am simțit și dorul de casă și interesul față de condițiile din țară. Familia mea a încercat întotdeauna să dea înapoi și să sprijine comunitatea, iar eu am fost educat în acest spirit. Binele meu individual nu înseamnă mare lucru și știam că nu pot sta deoparte, dacă vreau să rămân pe termen lung în țară și să avem cu toții o viață mai bună aici. Poate asta mă face idealist, dar nu cred că oamenii lipsiți de orice scrupule sunt singurii care pot să se “ocupe” de comunități și de țara noastră, deseori exploatându-le în interesul lor strict personal.
13. Ați văzut scandalul din SUA în care a fost implicat Florin Cîțu. Dvs. ați făcut ceva compromițător care ar putea să apară cândva în spațiul public (orice ar însemna asta)?
Sunt om și cu siguranță am făcut greșeli firești. Dar nu am în istoricul personal nimic de care să îmi fie rușine sau care să mă compromită. Poate și de aceea am îndrăznit să intru în politică și îmi permit să spun lucrurilor pe nume, indiferent pe cine deranjez. Candidez știind că nu am nimic de ascuns și că nu am în biografie nimic “complicat” de explicat. M-aș bucura să poată spune asta sincer cât mai mulți politicieni.
Context
Comitetul Politic al USR PLUS s-a reunit sâmbătă, la Teatrul Naţional din Bucureşti, pentru prezentarea candidaturilor la preşedinţia formaţiunii şi pentru componenţa Biroului Naţional. În cursa pentru preşedinţia USR PLUS s-au înscris vicepremierul Dan Barna, europarlamentarul Dacian Cioloş, copreşedinţi ai formaţiunii, şi senatorul Irineu Darău.
Articol de Mihai Cistelican.
