Premium
Președintele Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), judecătorul ÎCCJ Marian Budă, explică în primul interviu de la preluarea funcției de ce instituția pe care o conduce a avizat favorabil, cu observații, proiectele de modificare a legilor justiției. Referindu-se în principal la aspectele care vizează cariera magistraților, președintele CSM a adresat unele dintre preocupările apărute în sistemul de justiție, pledând pentru îmbunătățirea unor chestiuni punctuale în loc de o așa-zisă reformă cu orice preț. Judecătorul se referă inclusiv la controversata prevedere din proiectele Ministerului Justiției care urmărește să elimine nerespectarea deciziilor CCR dintre abaterile disciplinare ale magistraților.
- CONTEXT: Plenul Consiliului Superior al Magistraturii a avizat vineri favorabil, cu observaţii, proiectele de modificare a legilor justiţiei, redactate de Ministerul Justiției (Legea 303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, Legea 304/2004 privind organizarea judiciară și Legea 317/2004 privind Consiliul Superior al Magistraturii). Avizul dat de Consiliu este unul consultativ, însă acesta cântărește greu în viitorul proces legislativ din Parlament, dar și în ochii instituțiilor internaționale care monitorizează progresele României în domeniul justiției.
Reporter: - Plenul CSM a avizat favorabil, cu observații, cele trei proiecte care vizează „legile justiției”. Care este imaginea de ansamblu, din perspectiva CSM?
Președintele CSM: - Proiectele transmise spre avizare de Ministerul Justiției vineri, 26 martie 2021, reprezintă, în opinia Consiliului, instrumente legislative care vor consolida independența justiției și vor crește calitatea actului de justiție. Întotdeauna am susținut că nu trebuie plecat de la dorința de a reforma cu orice preț. Sistemul judiciar din România nu trebuie gândit în momentul de față pe criterii pur teoretice, ci pe nevoia de a menține acele soluții legislative care și-au dovedit eficiența și de a implementa soluții diferite de cele deja consacrate, dacă s-a constatat că nu mai corespund realităților din sistem. În aspectele cele mai importante care țin de statutul judecătorului și de arhitectura sistemului de justiție, sunt concordante cu viziunea Consiliului, o viziune care nu este singulară, ci care a fost, de exemplu, împărtășită la nivelul unora dintre cele mai reprezentative curți de apel, care au apreciat favorabil aceste proiecte.
Totodată, unele instituții propuse necesită, în opinia noastră, unele ajustări, motiv pentru care avizul favorabil exprimat a fost unul cu observații, multe dintre acestea de ordin tehnic. Cu titlu de exemplu, proiectul a menținut principiul separării carierelor, un principiu care și-a dovedit eficiența, cu consecințe directe asupra unei mai bune administrări a carierei judecătorilor și procurorilor.
Reporter: - Sunt câteva teme care preocupă în primul rând oamenii din sistemul de justiție, pentru că se referă la cariera lor și funcționarea sistemului. Care au fost observațiile CSM cu privire la recrutarea magistraților?
Președintele CSM: - Sistemul de recrutare a judecătorilor și procurorilor propus în proiecte corespunde celui actual și este unul adecvat. Principala observație a Consiliului a vizat durata cursurilor la Institutul Național al Magistraturii, Consiliul Superior al Magistraturii susținând în mod constant că o durată de 2 ani este suficientă pentru formarea viitorilor judecători și procurori. Majorarea acestei durate la 3 ani, astfel cum propun proiectele, este de natură a produce disfuncționalități semnificative în funcționarea instanțelor și parchetelor din perspectiva resursei umane, cu atât mai mult cu cât nu a fost posibilă organizarea unor concursuri de recrutare în anul 2020.
Corelativ, Consiliul a formulat și observația că îmbunătățirea procesului de formare inițială a judecătorilor și procurorilor ar putea fi asigurată prin creșterea duratei stagiului, de la 1 an la 1 an și 6 luni, în perioada stagiului formarea având un aspect predominant practic.
În același timp, față de reglementarea actuală, s-a propus o modificare de concepție, în sensul ca judecătorii stagiari să fie implicați în soluționarea tuturor litigiilor de competența judecătoriilor, realizată în principal prin participarea acestora, cu vot consultativ, la judecarea cauzelor în completuri ale instanţei constituite din judecători definitivi, oferindu-le astfel ocazia de a se forma sub coordonarea unor judecători cu experiență. În acest sens este una dintre observațiile votate de Plen.
Reporter: - Care este perspectiva CSM asupra sistemului de promovare și evaluare a magistraților?
Președintele CSM: - Sistemul de promovare în funcții de execuție a judecătorilor și procurorilor, propus de proiecte, pleacă de la premisa menținerii promovării în două etape, introdusă în anl 2018 și care, în opinia noastră, asigură selecția pentru instanțele de nivel superior a celor mai buni judecători, pe baza activității desfășurate de aceștia în mai mulți ani și a evaluării calității hotărârilor judecătorești. Fostul sistem de promovare, care nu mai există nicăieri în Europa, bazat exclusiv pe răspunsurile la o grilă de examen, valorizează memoria în detrimentul experienței profesionale și al maturității profesionale, și-a dovedit ineficiența și a generat proceduri de judecată și hotărâri judecătorești neconforme cu standardele, deserviciul adus întregii societăți fiind evident. Din perspectiva instituției promovării în funcții de execuție observațiile Consiliului au fost de ordin tehnic, întrucât la nivelul proiectului s-au observat unele necorelări care ar fi creat dificultăți în aplicarea instituției.
Reporter: - Au existat observații în privința sistemului de promovare la ÎCCJ, în privința accederii procurorilor la structurile specializate și a numirii procurorilor de rang înalt?
Președintele CSM: - Promovarea în funcția de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție este gândită în proiecte în două etape, respectiv o probă de evaluare a hotărârilor judecătorești ale candidaților, realizată de o comisie de examen și un interviu în fața Secției pentru judecători a CSM. Se realizează astfel un real echilibru de decizie între evaluarea activității profesionale a judecătorului (unde decizia aparține ÎCCJ) și evaluarea profilului specific funcției de judecător la ÎCCJ (care aparține Secției pentru judecători). Din perspectiva acestei instituții, observațiile Consiliului au fost doar de ordin tehnic.
Din perspectiva parchetelor, observațiile formulate de Consiliu au vizat creșterea rolului procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, atât în cariera procurorilor, cât și în coordonarea activității la nivelul Ministerului Public. Este firesc ca Ministerul Public să fie o structură unitară, aflată sub conducerea procurorului general, căruia îi revine în același timp responsabilitatea pentru performanțele instituției. În virtutea subordonării ierarhice, este necesar ca procurorul general să aibă îndreptățirea de a verifica legalitatea activității fiecărui procuror, indiferent de la ce parchet sau structură provine.
Reporter: - O temă care îi preocupă cu siguranță pe magistrați este cea a răspunderii disciplinare și a organizării Inspecției Judiciare. Există observații ale CSM în acest domeniu?
Președintele CSM: - În ceea ce privește Inspecția Judiciară, observațiile Consiliului au vizat crearea unui just echilibru între Inspecție și Plenul CSM, din perspectiva recrutării inspectorilor (pe bază de examen scris organizat la nivelul Inspecției și interviu în fața Secției corespunzătoare). Totodată, s-a apreciat că, în cazul funcțiilor de conducere de la nivelul Inspecției nu trebuie menținută verificarea pe baza testelor grilă, complet inadecvată în această situație și care nu se regăsește în cazul niciuneia dintre funcțiile de management de top de la nivelul sistemului judiciar.
CSM a propus reintroducerea abaterii de nerespectare a deciziilor CCR
Sub aspectul răspunderii disicplinare s-au formulat în principal observații referitoare la necesitatea menținerii sau reformularea unor abateri disciplinare. De exemplu, proiectul propune eliminarea abaterii disciplinare care în prezent vizează nerespectarea deciziilor CCR sau a deciziilor pronunțate de ICCJ în HP și RIL. Consecința ar fi aceea că, în practică, un judecător ar putea aplica o decizie a CCR, iar un altul nu, în dosare similare, generând soluții diferite și, în mod evident, practică neunitară. CSM a propus reintroducerea abaterii, inclusiv prin includerea nerespectării hotărârilor Curții de Justiție a Uniunii Europene, din rațiuni similare.
Reporter: - Se prefigurează modificări la sistemul de pensionare a magistraților?
Președintele CSM: - În ceea ce privește pensia de serviciu, ca de altfel și celelalte drepturi ale magistraților, acestea au fost menținute prin proiecte, observațiile Consiliului fiind de ordin tehnic.
Reporter: - În calitate de președinte al CSM. care este mesajul dumneavoastră către magistrați după ce ați văzut aceste proiecte? Cum ar trebui să privească magistrații viitorul acestei profesii?
Președintele CSM: - În calitatea mea de judecător în primul rând și de președinte al CSM, sunt optimist în privința efectelor pe care aceste proiecte, împreună cu observațiile noastre, le vor produce în activitatea judecătorilor și procurorilor. Având în vedere îndelungata mea experiență profesională și etapele pe care le-am parcurs împreună cu sistemul judiciar în cariera mea, știu că în privința modului în care ar trebui redactate legile justiției nu poate exista niciodată unanimitate de abordare. Ceea ce trebuie să avem în vedere atunci când ne exprimăm opinia asupra unor proiecte de asemenea importanță este dacă ele răspund, într-o mare măsură, nevoilor corpului profesional și dacă asigură un act de justiție eficient. Răspunsul meu este afirmativ.
