DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

INTERVIU Prodecanul Facultății de Jurnalism: 'Tinerii care își doresc o carieră în jurnalism, comunicare, publicitate trebuie să aibă răbdare și să persevereze'

captura Antena 3
Dan Podaru

În cadrul celei de-a patra Gale a Premiilor Senatului, desfășurată la finalul anului 2020, lect. univ. dr. Dan Podaru, prodecan al Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a UB, a câștigat premiul pentru Profesorul anului în domeniul Științelor Sociale.

Lect. univ. dr. Dan Podaru are o activitate științifică remarcabilă, fiind autorul a șapte cărți de specialitate, numai în anul universitar 2019-2020 coordonând și colaborând la realizarea a două volume: „Modă, Comunicare și Tehnologie” (Editura Tritonic), respectiv „România protestelor. 2017 – Piața Victoriei vs. Cotroceni” (Editura Meridiane Publishing). Pe lângă participarea la conferințe și workshop-uri, Dan Podaru s-a implicat activ și în organizarea a numeroase evenimente științifice, precum și în activitatea administrativă, fiind prodecan responsabil de activitatea studențească, burse și cămine în cadrul FJSC. Totodată, Dan Podaru a publicat și două volume de poezii.

Despre provocările carierei academice, interacțiunea cu studenții, precum și despre ambițiile și planurile de viitor în cercetare, pasiuni și importanța consecvenței în atingerea excelenței ne vorbește în rândurile următoare chiar Dan Podaru, informează unibuc.ro

Reporter: Ați câștigat, în cadrul celei de-a patra ediții a Premiilor Senatului Universității din București, distincția pentru Profesorul anului în domeniul Științelor Sociale, fiind nominalizat chiar de către studenții dumneavoastră. Ce a însemnat pentru dumneavoastră obținerea acestui premiu?

D.P.: În primul rând a reprezentat o surpriză, nu știam de acest demers al studenților, însă într-o oarecare măsură mi se pare și o realizare firească, deoarece permanent am încercat să am o comunicare cât se poate de deschisă și corectă cu studenții, să îi ajut în proiectele lor, în activitățile legate de practică și în elaborarea lucrărilor de licență. În consecință le mulțumesc tuturor celor care m-au susținut și m-au propus pentru câștigarea acestui premiu.

R.: Parcursul dvs. profesional este un exemplu de continuitate și perseverență. Ați avut o afinitate pentru comunicare și publicitate și ați valorificat-o încă din timpul liceului și studenției, continuând apoi cu un masterat și un doctorat de specialitate. Cât de important este ca un student să își găsească „drumul” și să-i rămână consecvent? Sau, dimpotrivă, mai degrabă conversiile profesionale – trecerea de la jurnalism la PR, de exemplu – ar putea fi cele care determină schimbări pozitive?

D.P.: Există un autor consacrat, Lazăr Vlăsceanu, sociolog, care ne vorbește despre fenomenul fluidității identităților. Asistăm astăzi la o astfel de definire a identității în societatea contemporană. Dacă, de exemplu, mama mea și-a început cariera în domeniul editurilor și tipografiilor la vârsta de 18-20 de ani și a ieșit la pensie la 70 de ani din același domeniu de activitate, este clar că astăzi asistăm la o altă dinamică și atât noi, cât și studenții noștri trecem prin etape evolutive diverse, până la definirea profesională. Eu mi-am început activitatea la 20 de ani într-o tipografie, am urmat cariera profesională cu evoluția în domeniul presei ca apoi să ajung să conduc un trust de presă la începutul anilor 2000. Ulterior, am avut diverse colaborări și am lucrat în mediul privat, atât în zona agențiilor de publicitate, cât și în zona modei, iar după ce am ajuns la maturitate, am glisat spre zona academică și iată că toate experiențele acumulate m-au ajutat să mă definesc mai bine ca om și profesor și să înțeleg mai bine Semiotica, materie pe care o predau astăzi în cadrul Facultății de Jurnalism și Științele Comunicării a UB.

R.: Aveți o carieră științifică și didactică de zece ani, și, începând cu anul 2020, aveți și responsabilități de natură administrativă, fiind prodecan pentru relația cu studenții. Există, pe parcursul activității dumneavoastră, un moment pe care îl considerați ca fiind „decisiv” pentru evoluția dumneavoastră profesională sau mentori cărora le păstrați o amintire deosebită?

D.P.: Am să încep cu partea a doua a întrebării, cea referitoare la mentori și doresc să mulțumesc, și prin intermediul acestui interviu, doamnei profesoare Daniela Rovența-Frumușani, care mi-a fost și coordonatoare de doctorat, dar și altor profesori care m-au susținut în evoluția mea profesională, în cariera mea universitară, cum ar fi doamna Luminița Roșca sau doamna Valentina Marinescu și, de ce nu, încă actualul meu coleg Marian Petcu. De asemenea, le mulțumesc tuturor colegilor care au avut încredere în mine și m-au susținut în toate proiectele personale.

Nu pot să vorbesc despre un singur moment decisiv, însă eu consider că o secvență importantă este începerea doctoratului și colaborarea cu Universitatea din București, după ce, anterior, avusesem o carieră într-un domeniu conex modei, anume industria accesoriilor specializate pentru industria modei, deci trecerea de la acest domeniu la mediul universitar ar reprezenta un moment important în definirea mea actuală. De asemenea, alt moment important îl reprezintă formarea unei echipe de management alături de actualul decan al facultății, Antonio Momoc, de directoarea Departamentului de Antropologie Culturală și Comunicare, Adriana Ștefănel, și de colega mea Romina Surugiu, și ea prodecan în cadrul FJSC. De altfel, împreună cu Romina Surugiu am reușit să construiesc și un program de masterat pe care îl vom iniția în această toamnă, denumit „Modă, Publicitate, Consum”.

De asemenea, în ultimii ani, pe lângă cursuri, seminare și conferințe, precum și activități administrative, am reușit să public șapte cărți, cinci de specialitate, din domeniile mele de interes științific – Moda, Semiotica Modei, Publicitate, Comunicare și Studii de Gen –, precum și două volume de poezii: „Semiotica modei. Mutații de gen în moda contemporană” (Editura Universității din București, 2013), „Moda, gen si identitate” (co-autor, Editura Tritonic, 2015), „Societatea contemporană, între comunicare artefactuală și stil” (co-autor, Editura Tritonic, 2017), „România protestelor. 2017 – Piața Victoriei vs. Cotroceni” (co-autor, Editura Meridiane Publishing, 2019), „Modă, Comunicare și Tehnologie” (co-autor, Editura Tritonic, 2020). Primul volum de poezii, „Aproape dragoste”, a fost publicat în anul 2011, iar cel de-al doilea, „2”, la Editura Meridiane Publishing, în anul 2020.

R.: Ce recomandări aveți pentru tinerii care își doresc o carieră în jurnalism, comunicare sau publicitate? Care ar fi motivele, după dvs., pentru care specializarea Publicitate din cadrul FJSC este preferată de tot mai mulți liceeni?

D.P.: În primul rând, trebuie să aibă răbdare și să persevereze. Acum 10-11 ani, timp de câteva luni, am tot trimis o studentă în diverse stagii de practică, cu speranța că se va angaja. A fost într-o televiziune (Antena 1), apoi a mers și a lucrat o lună sau două în cadrul redacției de Sport a ziarului Adevărul, după care a mers la B1 unde a învățat, în departamentul editorial, să monteze emisiuni, iar mai apoi s-a angajat într-o agenție de publicitate în cadrul căreia a evoluat până la poziția de director al agenției. Iată cum arată, din punctul meu de vedere, realitatea pe care ar trebui să o urmeze fiecare student în parte, anume perseverența. Dacă nu avem răbdare, dacă încercăm să sărim trepte, dacă încercăm să găsim scurtături, shortcut-uri, cu siguranță că la un moment dat ne vom păcăli sau ne vom trezi în situații neplăcute.

Trecând la a doua parte a întrebării, este simplu, publicitatea este o industrie, un univers care ne domină viața cotidiană astăzi. Deschidem televizorul și suntem asaltați de campanii publicitare, deschidem Netflix și găsim seriale sau filme care au ca element central publicitatea. Publicitatea este o industrie, dar și o modă actuală din punctul meu de vedere, în consecință, studenții sunt interesați și atrași de acest univers imposibil de evitat. Mai mult decât atât, sunt convins că ei au informații, păreri sau percepții conform cărora publicitatea este o industrie bănoasă. Este parțial adevărat, publicitatea este o industrie și un domeniu în care ei pot câștiga, după câțiva ani de experiență, mai mult decât în alte zone sau în alte industrii, însă, repet, lucrul ăsta se poate întâmpla doar cu seriozitate, tenacitate și profesionalism. Nu își poate dori nimeni ca ceea ce visează noaptea să se îndeplinească a doua zi. Realismul este un element esențial pe care noile generații de studenți ar trebui să pună accentul.

R.: Efortul depus de dumneavoastră în vederea formării de specialiști în relații publice și publicitate este unul notabil, mai ales că le aduceți studenților la cursuri numeroși invitați din industria publicității, facilitând totodată și efectuarea stagiilor de practică pentru studenți. Din punctul dvs. de vedere, cât este de important ca viitorilor specialiști din aceste domenii să li se prezinte o viziune directă, sinceră și mereu actualizată? Ați avut acces la astfel de oportunități în timpul studenției dvs.?

D.P.: Voi începe cu finalul întrebării. În cadrul studenției, nu am avut acces la astfel de surse. Eu am făcut facultatea la începutul anilor ’90, când toate aceste industrii și toate aceste agenții de publicitate nu existau, despre mediul online nici nu puteam să discutăm, iar în momentul în care am terminat eu facultatea, în anul 1995, în România abia apăreau primele agenții de PR și existau foarte puțini specialiști în acest domeniu. Țin minte una dintre cărțile istorice de început ale domeniului, scrisă de unul dintre directorii României Libere, Ștefan Niculescu Maier, și care avea în prim-plan tocmai acest subiect al PR-ului și al industriei pe care o reprezintă astăzi acest domeniu. Noi ne-am bazat intensiv pe partea teoretică, este foarte bine, este util să învățăm și să aprofundăm partea teoretică însă, din punctul meu de vedere, o completare utilă a acestei sfere teoretice este întâlnirea cu profesioniștii. Am adus zeci de profesioniști în fața studenților, producători de film, regizori, artiști plastici, creatori de modă, oameni din industria publicității, toți buni comunicatori, și am încercat, de fiecare dată, să redimensionez sau să ofer o privire de ansamblu viitorilor oameni din domeniile industriei publicitare și PR-ului, de ce nu, din mass-media. Asta a fost dorința mea și sper că, prin intermediul zecilor și zecilor de invitați, precum Andrei Boncea, Bogdan Lascăr, Matei Corvin, creatorul de modă, influencer-ul Corina Băcanu, Ana Șerbănescu, Bogdan Sântea sau actualul președinte al Societății de Radiodifuziune, Liviu Popescu, specialiști în PR, precum Iulia Tănase sau Alexandru Păiuș, creatorul de modă Adrian Oianu etc., studenții au putut înțelege substraturile industriei și au avut parte de o privire de ansamblu asupra tuturor domeniilor conexe comunicării.

R.: Credeți că se poate face carieră în aceste domenii fără pregătire academică, având în vedere că în domeniu activează și profesioniști formați în arii total distincte? Poate experiența înlocui complet pregătirea din timpul anilor de studiu?

D.P.: Există un paradox. În lumea publicității pot lucra foarte bine și ingineri. Cred că pregătirea profesională teoretică este necesară, însă nu neapărat pregătirea profesională legată de comunicare, ci pregătirea temeinică și cu studenți ce provin din sfere conexe, care pot înțelege universul, strategia și traiectoria publicității. Spre exemplu, un absolvent de Drept poate lucra și poate realiza proiecte în cadrul unei agenții de publicitate pentru că are un anumit tip de logică și de structură mentală. Așa cum am mai spus, un absolvent de Politehnică poate lucra într-un departament tehnic al agenției de publicitate sau în departamentul de producție, fiind foarte bine organizat. De asemenea, agențiile caută cu asiduitate absolvenți creativi din domeniul psihologiei, care să se apropie de zona consumatorului, al sociologiei sau din zona artelor, absolvenți de Conservator sau de Arte plastice, deoarece sunt oameni care pot aduce la nivelul creației publicitare un alt tip de suflu, un alt tip de aer, mult mai cool, mai modern, mai avangardist. În consecință, absolvenții facultăților de comunicare au o puternică concurență din partea tuturor celorlalți absolvenți de studii universitare, pe care agențiile îi absorb ca pe o sursă vitală, publicitatea fiind un malaxor în care nu rezistă decât cei foarte creativi și puternici, cei care au capacitate de muncă și de adaptare și care pot înțelege și respecta dorințele clienților.

R.: Pe lângă cursurile și seminarele de „Introducere în Semiotică”, „Semiotica Publicității”, „Teoria Argumentării”, „Introducere în Teoria Comunicării”, începând cu anul universitar 2021-2022, ați inițiat cel mai nou program de studii masterale din cadrul FJSC, „Modă, Publicitate, Consum”. Ce le-ați transmite viitorilor masteranzi, care este noutatea acestei oferte educaționale?

D.P.: În principal, în legătură cu acest program de masterat, trebuie să îi mulțumesc colegei mele Romina Surugiu, prodecan la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării, fără a cărei susținere nu aș fi reușit să implementez acest masterat. M-a susținut și m-a ajutat permanent în dezvoltarea și în demersurile evolutive ale acestui program. De asemenea, trebuie să îi mulțumesc și studentei Ioana Pătrașcu pentru susținere și pentru ajutorul acordat în realizarea documentației și a tuturor materialelor referitoare la acest masterat.

La ce se pot aștepta studenții? Am gândit acest masterat ca o formă duală în care să împletim abordarea universitară, cu arii de studiu precum sociologia luxului, semiotica publicității, istoria modei, istoria costumului, cu abordarea practică, prezentată de profesioniști din zona industriilor creative și a industriei modei prin ateliere tematice, practice. Studenții se vor întâlni cu creatori de modă precum Matei Corvin, oameni din zona agențiilor de publicitate și PR precum Ana Șerbănescu, Elena Prodan și cu oameni din zona creativă, a social media, precum Corina Băcanu, care acum este influencer, însă, înainte de asta, a fost, timp de 15 ani, unul dintre directorii de creație de prestigiu al agențiilor de publicitate la care a lucrat, având în palmares numeroase premii naționale, europene și internaționale pentru activitatea în industria publicitară. Studenții vor întâlni în cadrul atelierelor și artiști plastici precum Bogdan Lascăr, pictor și sculptor avangardist cu idei inovatoare care va fi cu siguranță pe placul studenților. Nu în ultimul rând, masteranzii vor avea contact și cu experți din zona dreptului specializat pe aria proprietății intelectuale, precum avocata Tatiana Onofrei Manolache etc. De asemenea, voi încerca să aduc invitați și să realizez întâlniri prin intermediul cărora să dublez partea teoretică a masteratului, întâlniri cu artiști de prestigiu, de nivelul sculptorului în sticlă Ioan Nemțoi, cel alături de care, în discuții particulare, am analizat deja importanța semnelor la nivelul societății contemporane, publicității sau artei contemporane și am ajuns la concluzia că toate aceste povești, idei, vor fi împărtășite și studenților care vor alege programul masteral „Modă, Publicitate, Consum” în această toamnă. Invit, pe această cale, studenții să se înscrie la acest masterat în perioada 1-12 septembrie 2021, masteratul dispunând de 14 locuri la buget și 36 de locuri la taxă.

R.: Din perspectiva și experiența dvs., care au fost dificultățile întâmpinate în predarea online?

D.P.: În primul rând, predarea online, din punctul meu de vedere, nu e școală. Studenții nu țin camerele deschise, este greu să evaluezi o pată neagră a ecranului, este greu să dialoghezi cu oameni pe care nu îi vezi. Vorbim despre comunicare – este greu să ai feedback. Este greu să vezi reacția oamenilor. Trebuie să vezi că suspină, că roșește, că este interesant de subiectul pe care îl dezbați sau că se plictisește. Din punctul meu de vedere, a fost o metodă de compromis pentru a trece peste perioada pandemiei, însă învățământul online nu poate rivaliza cu sau substitui învățământul față în față.

R.: Revenind la cariera dvs. și la relația cu studenții, cum ați caracteriza generațiile actuale de studenți ai FJSC? Care sunt schimbările majore pe care le observați la acestea, în comparație cu cele trecute, având, de exemplu, ca reper perioada în care ați început să predați?

D.P.: Răbdarea. Trebuie să aibă mai multă răbdare, să înțeleagă faptul că nu este nimeni dușmanul lor, chiar dacă sunt diferențe de percepție sau de perspectivă vizavi de elaborarea unor teme sau față de rigurozitatea cu care se dau examenele. Atât timp cât și ei și noi avem același tip de diplomă, de studii universitare, trebuie să acordăm atenție și importanță învățământului, trebuie să ne aplecăm și să învățăm cu un anumit tip de rigoare și de seriozitate și, chiar dacă trebuie să existe și momente în care să ne distrăm și să ne relaxăm, bineînțeles, lucrul acesta nu trebuie să se întâmple la școală sau în perioada sesiunilor. Avem destul timp să ne relaxăm în viață și foarte puțin timp să acumulăm, și foarte mulți dintre cei care au învățat și au respectat facultatea, ajung la maturitate să fie mulțumiți și să reușească în carieră, datorită perseverenței afișate și în timpul anilor de studiu. Dacă vom încerca să păcălim școala, nu vom face altceva decât să ne păcălim pe noi înșine.

R.: Cum credeți că ar mai putea fi stimulată excelența în predare și în cercetare în cadrul Universității din București?

D.P.: Premiile oferite la nivelul Senatului pentru diverse realizări, profesorul anului, cea mai bună lucrare de doctorat, cel mai inovator program de masterat, sunt, cu siguranță, o modalitate binevenită pentru stimularea excelenței în activitatea academică. Consider că un cuantum mai ridicat al acestor premii ar reprezenta o motivare socio-economică notabilă pentru cadre didactice și pentru studenți spre a excela în activitatea lor academică pe viitor. Mai mult decât atât, cred că ideea unor workshop-uri care să îmbine relaxarea cu discuții productive și extensive despre noi modalități de predare, noi direcții de abordare academică etc. care să aibă loc în afara orașului și care să reunească profesori din facultăți diferite ar putea reprezenta o soluție pentru a impulsiona personalul academic să atingă cele mai înalte cote în activitatea lor.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.