Premium
Zilele acestea a avut loc la Bucuresti Conferinta Media 2020, care a reunit specialisti in audiovizual din Europa, Asia, America si Australia.
Printre subiectele abordate a fost si unul referitor la importanta hybrid media si la modul in care aceasta influenteaza transmiterea informatiilor catre populatie, dar si cel in care mesajele pot conduce la aparitia unor convingeri - mai mult sau mai putin corecte.
Ce este insa hybrid media ? Folosirea de catre un emitent de mesaje a tuturor modalitatilor de comunicare, prin imbinarea mijloacelor "traditionale" cu cele care tin de retelele de socializare sau platformele online. Desi pare o notiune abstracta, ea ne influeteaza in mod direct viata sau alegerile facute. Un exemplu il reprezinta campaniile electorale. Obama, de exemplu, a fost printre primii care a folosit imbinarea dintre intalnirile electorale clasice/mitinguri cu ofensiva pe retelele de socializare, bloguri etc.
In Romania, alegerile prezidentiale din 2014 sunt reprezentative pentru "bombardamentul" informational desfasurat pe toate canalele media/de socializare.
In ceea ce priveste retelele de socializare, un semnal de alarma a fost tras referitor la calitatea/veridicitatea celor propagate pe facebook, Twitter, bloguri etc.
Una dintre participantele la Conferinta Media 2010 a dat ca exemplu faptul că reţelele de socializare au prezentat informaţii false după cutremurul care a avut loc recent în Malaysia.
"A fost un cutremur în ţara mea acum trei săptămâni. În scurt timp, au fost postate pe reţelele de socializare fotografii trucate şi informaţii false, care arătau clădiri distruse, drumuri blocate şi avariate, însă aceste fotografii proveneau, de fapt, de la un cutremur care avusese loc cu mai mulţi ani în urmă, în cu totul altă parte a lumii". (Radio Romania Actualitati).
Dar avem si noi exemple concrete, care ne-au afectat in mod direct decizile si optiunile politice :
- la una dintre ambasadele Romaniei, aflata intr-o capitala europeana, niste "cetateni" au venit la poarta inca de la 5 dimineata, desi votul incepea la ora 7. Au facut galagie, au protestat, si evident au filmat totul. Simultan au raspandit pe facebook informatia - falsa - ca votul incepe mai devreme, deci cetatenii romani pot sa vina la ambasada. Personalul, in mod firesc, a tinut sectia inchisa pana la ora oficiala de incepere a scrutinului. Toata busculada, atent pusa-n scena, a fost postata pe you tube si pe facebook cu precizarea ca imaginile sunt de la ora pranzului, iar romanii sunt impiedicati sa voteze. Fapt ce a creat emotia deja cunoscuta si care a condus, prin repetarea acestui tip de manipulare, la alegerea lui Klaus Iohannis.
S-a ajuns in situatia ingrijoratoare in care mass-media "traditionala" renunta la stirile verificate, chiar daca sunt date cu o minima intarziere, pentru a prelua asa zise stiri sau opinii exprimate pe facebook, pentru ca acestea genereaza suficiente comentarii/convingeri pentru ca media sa fie nevoita sa reflecte subiectul, dar distorsionat de dilentantismul/reaua-credinta a celor care l-au emis pe retelele de socializare.
Ne amintim cu totii panica generata acum cativa ani de "rapitorii de copii", care-i "urmareau" din Salvari si apoi ii foloseau pentru trafic de organe - stupiditate care a generat insa o isterie in masa, intretinuta intens de discutiile pe fb - ori de subiectele Rosia Montana sau Chevron (majoritatea dintre participantii infocati la discutii nefiind in stare nici sa indice pe harta unde se afla Rosia Montana).
Folosirea diverselor platforme online in scopul manipularii populatiei poate genera doua tipuri de dictaturi, la fel de periculoase :
- dictatura dilentatismului (si implicit crearea unei false agende publice)
- masurile excesive luate de catre unele state, nevoite sa-si apere guvernele/clasa conducatoare de ideile raspandite pe retelele de socializare si nu numai.
In China, de exemplu, nu exista acces la facebook sau you tube, iar Spania a adoptat recent o lege drastica (amenzi intre 30.000 si 600.000 euro) ce interzice, printre altele, mobilizarea cetatenilor prin intermediul retelelor de socializare.
In concluzie, comunicarea execesiva si "nereglementata" poate genera, in mod paradoxal, limitarea libertatii de exprimare.
