Cu puțin timp înainte de a scrie aceste rânduri, mă aflam înaintea celui mai mare lider contemporan al creștinătății, înaintea căruia am adus salutul celor pe care ii reprezint într-un Parlament al unei țări binecuvântate și cunoscute la Vatican pentru trecutul sau istoric, pentru devotamentul unei bune parți a populației formată din creștini practicanți.
Se apropia momentul în care aveam onoarea să Il salut, căutând să transmit în câteva cuvinte un mesaj simbolic al mai multor români din diaspora. Pentru acest lucru, m-am adresat în limba spaniola, știam că este limba oficiala a statului argentinian, statul în care s-a născut Sanctitatea Sa, altfel spus, limba nativă.
Recomandându-mă, ca reprezentant al romanilor din Europa de vest în Parlamentul României, al intereselor în Legislativ ale celor care locuiesc departe de țara mamă, am transmis salutul diasporei române Sanctității Sale, poate ușor emoționat, poate mișcat mai mult de însemnătatea momentului atât pentru mine, cât și pentru cei pe care ii reprezentam ori a instituției din care fac parte.
A fost mesaje scurte, pline de pace, cu gânduri bune, mulțumind pentru modul în care cei mai mulți dintre noi am fost primiți în diaspora, de către cei pe care inima nu i-a răbdat să nu ne așeze la aceeași masă cu ei, asigurându-ne o pâine pentru ziua de mâine. Viața în diaspora este grea, apăsătoare pentru cei mai mulți dintre români, va lăsa urme adânci în timp, poate pentru tot restul vieții.
Au urmat câteva secunde de liniște, în care eram privit atent, poate curiozitatea imaginii politicianului încă tânăr, poate străduința de a lansa salutul cât mai corect în spaniola, poate esența mesajului sau poate mai mult decât as fi spus și as fi dorit să transmit ore întregi.
Mi-a răspuns, cu o anumita gravitate a tonului, dar cu multă responsabilitate, încercând să mă încurajeze, poate știind că aveam nevoie. Își pune mari speranțe în cei tineri care aleg să facă politică, demn, curat, cinstit, onorabil. Suntem motorul schimbării în bine a societății! Pozitiv! Pozitiv și înălțător!
A rostit poate cele mai importante cuvinte pe care as fi putut să le aud vreodată pentru a-mi îndruma pașii în misiunea pe care o am! Apoi am primit binecuvântarea! Supus! Bucuros, dar îngândurat!
Voi merge mai departe, pe drumul pe care oamenii m-au ajutat să ajung, încercând, poate, ceea ce alții au încercat, dar s-au resemnat înainte de a vedea rezultatele. Când faci politica într-o țara ca România, viața devine o formă de sacrificiu, dar orice rezultat, care iți aduce un surâs în inima, bate de departe orice rid apărut, orice fir de par alb, în drumul dificil al unui politician tânăr într-o țară care ar fi meritat și trebuit demult să devina un colt Rai.
Papa Francisc iubește Romania și poporul roman, este un om care a avut menirea de a fi Papă, altfel spus, omul potrivit, la locul potrivit.
Îl așteptăm în România în anul 2018, an în care vom celebra 100 de ani de la Marea Unire.
Aurelian Mihai, deputat diaspora, Vatican, martie 2016.
Comentează