Premium
Preşedintele Iohannis a pierdut 10% din încrederea cetăţenilor, după alegerile parlamentare, înregistrând o scădere de la 30% la 20%, potrivit unui studiu prezentat de Mirel Palada, coordonatorul Sociopol. Acesta prezintă, pe blogul personal, şi evoluţia altor personalităţi politice în ultimele două luni, dar şi analiza comparativă a evoluţiei încrederii în preşedinţii de după 1990.
Vezi şi: Înalt oficial european, reacție BOMBĂ în megascandalul declanșat de Sebastian Ghiță
În analiza încrederii în personalităţi politice în decembrie 2016 vs. noiembrie 2016, situaţia arată în felul următor:
- Raed Arafat - 57%, staționar;
- Victor Ponta - 30%, staţionar;
- Călin Popescu Tăriceanu - 29%, staţionar;
- Liviu Dragnea - de la 20% în noiembrie, la 29% în decembrie;
- Mugur Isărescu - de la 33%, la 21% în decurs de trei luni;
- Dacian Cioloş - de la 27% în noiembrie, la 18% în decembrie;
- Traian Băsescu - de la 12% în noiembrie, la 10% în decembrie;
- Laura Codruţa Kovesi - de la 27% în noiembrie, la 22% în decembrie;
- Klaus Iohannis - de la 30% în noiembrie, la 20% în decembrie.
"În afară de analiza evoluției încrederii în principalii lideri politici, mai putem face o analiză elocventă. Să luăm toți președinții României de pînă acum, Iliescu (două mandate), Constantinescu, Băsescu (două mandate), Johannis, și să vedem cum a evoluat încrederea românilor în ei în timpul mandatului, standardizând perioada în așa fel încît graficul să aibă o origine comună, același punct de plecare, ziua învestiturii mandatului", scrie Palada pe blog.
Vezi şi: VIDEO - Liviu Dragnea, 17 întrebări pentru Dacian Cioloș/ DOCUMENT
Graficul:
Potrivit analizei citate, Iliescu şi Băsescu (primul mandat) au beneficiat de aprecieri semnificative pe tot parcursul mandatului lor – primii 4 ani de președinție, adică mandatele în întregime pentru Iliescu, iar pentru Băsescu marea majoritate a primului mandat.
"Cei doi președinți au beneficiat de evoluții constante, la niveluri ridicate, în jur de 60% (Iliescu 1), 50% (Băsescu 1), 40% (Iliescu 2), fără erodări semnificative. În general, jumătate din populație avea încredere la vremea respectivă în președintele lor – realizare deloc nu ușoară, ținând cont de felul în care oamenii de regulă se satură de conducătorii lor. Iliescu s-a erodat după ce a terminat mandatele, la sfârșitul celor 4 ani. Băsescu tot în al patrulea an a început să se erodeze, la începerea campaniei electorale pentru al doilea mandat. Concluzia: președinți puternici, care au convins pe parcursul exercitării mandatelor lor", scrie Palada.
Emil Constantinescu şi Klaus Iohannis prezintă curbe similare.
"Un prim an de grație, cu niveluri ridicate de încredere, clar peste 50%, urmat de o erodare continuă, bine definită, fără nici un fel de revenire. Sania la vale, fără putință de întoarcere. După doi ani de mandat, Constantinescu coborîse la 30%. La sfîrșit de mandat, încheie apoteotic, într-un rezidual 10%.
Iohannis, după doi ani de mandat, reușește contraperformanța să se erodeze chiar și mai repede decît Constantinescu. După ce o perioadă panta era aproximativ asemănătoare, pierderea alegerilor din decembrie 2016 îl face să coboare vertiginos, de la nivelul de 30%, pe care îl avea în comun cu Constantinescu, pînă la 20%. Să vedem lunile următoare dacă a fost doar un sughiț temporar, specific înfrîngerii politice jenante, sau dacă această erodare nu cumva se permanentizează", mai scrie Palada.
