Premium
Două bănci din Grecia cer ajutor de urgenţă de la banca centrală. Cu nici două săptămâni înainte de alegeri, grecii îşi scot în masă banii din bănci lăsând instituţiile fără lichidităţi. Oficial nu s-a anunţat nici numele băncilor şi nici de câţi bani au nevoie, dar presa locală scrie că ar fi vorba despre AlphaBank şi Eurobank, care cer peste 5 miliarde de euro. Ambele sunt prezente în România, Eurobank prin Bancpost, relateaza Digi24.
Băncile care cer ajutor sunt de importanță sistemică, dar acesta e doar începutul, scriu ziarele grecești. Și alte instituţii sunt așteptate să ajungă să bată la ușa băncii centrale. În ultimă instanţă, Banca Naţională le poate oferi urgent o infuzie de lichiditate celor care au probleme, dar sunt încă solvente.
Aici s-a ajuns după ce, în număr mare, grecii și-au scos economiile din bănci de frica unei crize politice și financiare. Datele băncii centrale a Greciei arată că în noiembrie depozitele din bănci erau mai mici cu 30% decât în 2010, înainte de izbucnirea crizei datoriilor. O lună mai târziu, grecii au început să scoată din ce în ce mai mulţi bani din bănci - potrivit presei locale, au fost retrași 3 miliarde de euro, adică 2% din sumele depuse în conturi, marcând astfel cel mai accelerat declin al depozitelor din ultimii doi ani. Iar tendinţa s-a accelerat în ianuarie.
Și emisiunile masive de obligaţiuni de stat au mâncat din lichiditatea din sistem, dar lovitura de grație a fost primită odată cu decizia băncii centrale a Elveţiei de a renunţa la plafonul franc-euro. A aruncat cursul în aer și odată cu el, lichidităţile bancare. Se estimează că din circuitul bancar local au fost scoase aproape 2 miliarde de euro din cauza scăderii euro.
De regulă, băncile apelează la infuziile de lichiditate ale băncii centrale doar când nu au destule garanţii pentru a se împrumuta de la Banca Centrală Europeană, care este, de altfel, mecanismul uzual de finanţare, datorită dobânzilor reduse. Dacă în noiembrie băncile grecești aveau împrumuturi la BCE de aproape 45 de miliarde de euro, se estimează că au obţinut între timp încă 5-6 miliarde ca precauţie în cazul retragerilor masive din bănci.
Aparent, sumele nu au fost de ajuns, iar BCE a averizat că din februarie, accesul băncilor grecești la finanţare e pus sub semnul întrebării. Totul atârnă de încheierea cu succes a unui nou acord cu creditorii externi: FMI, BCE și Banca Mondială.
Viitorul relaţiilor cu troica creditorilor depinde exclusiv de direcţia în care merge politicul. Și aici e punctul nevralgic care le dă grecilor bătăi de cap. Sondajele de opinie dau șanse la alegerile parlamentare din 25 ianuarie partidului extremist Syriza, care a promis renunţarea la austeritate și chiar ieșirea din Uniunea Monetară. Discursul liderilor formaţiunii s-a înmuiat puternic în ultima perioadă și deja pare tot mai clar că va ajunge la un consens cu Troica.
Dar retragerile de bani din depozite arată că grecii au reacţionat în contextul unui climat de instabilitate.
Ultima dată, băncile locale au cerut asistenţă de urgenţă băncii centrale în 2011, când probleme financiare ale ţării erau multe și grave, iar instituţiile aveau nevoie de lichiditate pentru a evita colapsul.
Acum, în apropierea alegerilor anticipate, grecii sunt cu ochii pe termometrul situaţiei politice, dar bancherii sunt de părere că ţara nu are un deja-vu și că nu va fi un nou episod al crizei grecești.
