DESCARCĂ APLICAȚIA: iTunes app Android app on Google Play Windows Phone Store
CELE MAI NOI ȘTIRI ȘI ALERTE BREAKING NEWS: ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Jerbe de flori, depuse la mormintele mătuşilor lui Eminescu de la Mănăstirea Agafton

Ziarul Lumina
mănăstirea Agafton

La mormintele mătuşilor poetului Mihai Eminescu, înhumate la Mănăstirea Agafton, vor fi depuse, vineri, jerbe de flori, a declarat pentru Agerpres preşedintele CJ Botoşani, Doina Federovici, informează Basilica.ro.

Citește și: Apple lansează noi laptopuri Macbook Pro: cu ce îmbunătățiri vin

Evenimentul este prilejuit de împlinirea a 171 de ani de la naşterea marelui poet.

Sofia, Fevronia şi Olimpiada Iuraşcu, surorile mamei poetului, au venit de la Schitul Orăşeni la Mănăstirea Agafton în 1814, unde au rămas până la sfârşitul vieţii.

După intrarea mătuşilor sale în monahism, Agaftonul a devenit o a doua casă pentru Mihai Eminescu.

Mihai Eminescu, în copilărie, (…) mergea foarte des la Mănăstirea Agafton, unde rămânea cu săptămânile, participa la viaţa de obşte, asculta poveşti, cântece şi întâmplări povestite de călugăriţe, iar mătuşa Fevronia l-a ajutat chiar să descifreze alfabetul chirilic şi i-a înlesnit accesul la cărţile şi manuscrisele din mănăstire.

La rându-i, maica Olimpiada Juraşcu, stareţa de mai târziu a mănăstirii, l-a urmărit aproape toată viaţa pe poet, interesându-se la un moment dat de cumpărarea unei case în Botoşani pentru Mihai şi sora sa Harietta, care îi îngrijea sănătatea, notează Dumitru Manolache într-un articol pentru Ziarul Lumina.

În timpul şederilor sale la mănăstire, Mihai Eminescu a scris şi trei dintre cele mai cunoscute poezii ale sale: „Fiind băiet, păduri cutreieram”, „Călin (file din poveste)” şi „Mai am un singur dor”.

Pe lângă cele trei mătuşi, poetul naţional a avut mai mult rude care au ales viaţa monahală.

Doi fraţi de-ai mamei sale au devenit călugări: monahul Calinic şi arhimandritul Ioachim Juraşcu.

O altă mătuşă a poetului, Safta, a intrat în monahism împreună cu una dintre fiicele ei, Xenia.

„Tradiția Agaftonului spune că aceasta din urmă, verișoara poetului, era o fire deosebită; tăcută, ascultătoare, iubea foarte mult rugăciunea având darul lacrimilor. A trecut la Domnul în anul 1926”, menţionează Arhim. Mihail Daniliuc.

Mănăstirea Agafton se află în localitatea cu acelaşi nume, la 8 kilometri distanţă de Botoşani. Prima biserică a vechiului schit a fost construită în 1729 de pustnicul Agafton, de la care vine şi numele mănăstirii. Schit pentru călugări, a devenit în 1740 mănăstire de maici.

Din anul 2004 este înscrisă pe lista monumentelor istorice din județul Botoșani.

ACTIVEAZĂ NOTIFICĂRILE

Fii la curent cu cele mai noi stiri.

Urmărește stiripesurse.ro pe Facebook

×
NEWSLETTER

Nu uitaţi să daţi "Like". În felul acesta nu veţi rata cele mai importante ştiri.