Premium
Ministrul apărării american, Jim Mattis, începe marţi prima sa vizită în China de la preluarea mandatului, într-un context de tensiuni crescânde cu această ţară, pe al cărei sprijin Statele Unite încă mai contează în negocierile lor cu Coreea de Nord, potrivit AFP, informează Agerpres.
Şeful Pentagonului a declarat duminică jurnaliştilor, care îl însoţesc în turneul său de patru zile în Asia, că doreşte "să ia măsura" ambiţiilor strategice ale Chinei, care a instalat sisteme de armament sofisticat pe insulele artificiale în Marea Chinei de Sud, în sprijinul revendicărilor sale teritoriale.
"Mă duc acolo pentru a obţine direct de la ei o opinie cu privire la relaţiile noastre strategice", a spus Mattis. "Mă duc să port convorbiri", a adăugat el.
La Beijing, unde se va afla de marţi până joi, Jim Mattis are programate întrevederi cu înalţi oficiali din cadrul Ministerului Apărării chinez.
El se va deplasa apoi la Seul pentru discuţii cu omologul său sud-coreean Song Young-moo, pentru ca vineri să facă o escală scurtă la Tokyo pentru a se întâlni cu ministrul apărării nipon Itsunori Onodera.
Aceste din urmă două întâlniri au acelaşi obiectiv: să-i asigure pe aliaţii Washingtonului că angajamentul SUA de a-i apăra nu s-a schimbat, în pofida anulării neaşteptate de către preşedintele american Donald Trump a viitoarelor manevre militare comune cu Coreea de Sud, prevăzute pentru sfârşitul lunii august - începutul lunii septembrie.
Vizita în China - prima a unui ministru al apărării american din 2014 - intervine într-un context de tensiuni comerciale şi militare cu Beijingul.
La începutul lunii mai, China a desfăşurat armament incluzând baterii de rachete şi sisteme electronice de bruiaj pe insulele artificiale în Marea Chinei, o decizie care a suscitat îngrijorare în toată Asia de Sud-Est.
În acest context, Pentagonul a retras o invitaţie făcută anterior Chinei de a participa la exerciţiul "Rim of the Pacific" (Rimpac), cele mai importante manevre maritime pe plan internaţional, ce se desfăşoară o dată la doi ani cu participarea a circa 30 de ţări.
Mattis a apreciat că,"în pofida afirmaţiilor Chinei care pretinde contrariul, instalarea acestor sisteme de armament este direct legată de utilizarea militară în scop de intimidare şi de constrângere".
Beijingul, care revendică Marea Chinei de Sud aproape în totalitate în pofida unui arbitraj internaţional în 2016 care nu i-a dat dreptate, a calificat această acuzaţie drept "iresponsabilă", afirmând că se limitează să-şi apere teritoriul.
Mattis a fost în vizite în Asia de şapte ori de la preluarea mandatului în urmă cu 17 luni, dar nu şi în China. El nu s-a întâlnit niciodată cu noul ministru chinez al apărării, Wei Fenghe.
În avionul care îl ducea în Asia, şeful Pentagonului a declarat că va încerca să afle care sunt intenţiile Chinei, dar şi să găsească posibile domenii de cooperare militară cu Beijingul.
China este considerată drept "un concurent strategic" de către Washington, a afirmat un oficial american, sub rezerva anonimatului, adăugând că SUA vor încerca să menţină presiunea asupra Beijingului în privinţa militarizării Mării Chinei de Sud. Excluderea Chinei de la manevrele Rimpac ar putea fi "doar un prim pas", a spus el.
Totodată, Mattis speră să obţină de la Beijing angajamentul menţinerii presiunii asupra regimului de la Phenian pentru a-l convinge să renunţe la armele nucleare, după summitul istoric din 12 iunie de la Singapore între preşedintele american Donald Trump şi liderul nord-coreean Kim Jong Un.
Washingtonul speră să obţină "în curând" un rezultat concret al summitului, sub forma unui calendar de angajamente pe care Phenianul va trebui să le respecte, conform responsabilului menţionat.
Mattis, care a condiţionat suspendarea manevrelor de rezultate concrete, a confirmat că Statele Unite se aşteaptă ca rămăşiţele pământeşti ale soldaţilor americani care au dispărut în timpul Războiului Coreei (1950-1953) să fie predate în viitorul apropiat de către Phenian. "Suntem optimişti", a spus el.
