Fotoreporterul Andrei Pungovschi, unul dintre cei mai apreciați jurnalisti de imagine din România, a anunțat că marți dimineață, 14 mai, a fost vizitat la domiciliu de trei polițiști care aveau mandat de percheziție emis de Judecătoria Buftea, în legătură cu ancheta privind comemorarea legionarului Corneliu Zelea Codreanu desfășurată pe 30 noiembrie 2024 la Tâncăbești.
Evenimentul a fost documentat de Pungovschi pentru publicația Scena9, iar imaginile sale au arătat participarea unor persoane care au executat salutul nazist, gest interzis prin lege în România.
Polițiștii i-au cerut inițial jurnalistului, încă din decembrie 2024, să le pună la dispoziție fotografiile pentru a-i putea identifica pe participanți. Pungovschi a refuzat, invocând independența jurnalismului și faptul că autoritățile au fost prezente la fața locului, dar nu au intervenit.
„Treaba jurnalistilor nu este să facă munca autorităților, ci să documenteze subiectele pe care le consideră importante”, a explicat el .„Este o ipocrizie din partea statului român să ceară imagini de la jurnaliști, în condițiile în care pe toată durata evenimentului au fost de față câteva echipaje de poliție și jandarmerie.”, a completat acesta.
Mandat de percheziție pentru imagini publice
După refuzul din decembrie, procurorul de caz a cerut un mandat de percheziție, aprobat de un judecător, în baza căruia polițiștii s-au prezentat la domiciliul jurnalistului. În final, Pungovschi le-a predat fotografiile, dar nu înainte de a le adresa întrebări privind inactivitatea forțelor de ordine în ziua comemorării și motivul pentru care doar el este vizat de măsuri atât de intruzive.
„Au mai fost oameni care au filmat și fotografiat. De ce ați venit doar la mine? Cine a mai fost?, m-au întrebat. Le-am spus, din nou, că asta nu e treaba mea. Treaba jurnaliștilor este să informeze corect publicul. E nevoie, probabil, de încă un mandat.”, a adăugat Pungovschi.
Reacții: „Un abuz împotriva libertății presei”
Centrul pentru Jurnalism Independent (CJI) a condamnat ferm acțiunea autorităților, calificând percheziția drept „o limitare abuzivă a libertății presei” și o amenințare directă la adresa protecției surselor jurnalistice: „Încălcarea protecției surselor și a muncii jurnaliștilor poate afecta dreptul fiecărui cetățean de a fi informat. Poate duce la intimidarea jurnaliștilor și la refuzul cetățenilor de a mai vorbi cu presa.”
Și Active Watch a reacționat prompt: Organizațiile semnatare au reacționat prompt și au condamnat emiterea mandatului de percheziție, catalogând acțiunea ca fiind un abuz și o încălcare gravă a libertății presei. Într-un comunicat transmis marți, acestea afirmă:
„În decembrie 2024, organele de anchetă penală solicitaseră jurnalistului să le predea fotografiile realizate la această comemorare, deși la manifestația investigată fuseseră prezenți, pentru a supraveghea evenimentul, atât reprezentanți ai Poliției, cât și ai Jandarmeriei. Fotoreporterul a refuzat să predea fotografiile, argumentând că „treaba jurnaliștilor nu este să facă munca autorităților, ci să documenteze subiectele pe care le consideră importante” și că „este o ipocrizie din partea statului român să ceară imagini de la jurnaliști, în condițiile în care pe toată durata evenimentului au fost de față câteva echipaje de poliție și jandarmerie”, conform unei postări publicate de acesta pe contul său de Facebook.
Astăzi, 14 mai, jurnalistul a fost vizitat de trei polițiști care i-au prezentat mandatul de percheziție. Pentru a evita confiscarea echipamentelor sale, jurnalistul a decis să predea fotografiile solicitate.”
Organizațiile subliniază că instituțiile statului ar trebui să acționeze împotriva celor care încalcă legea, nu împotriva celor care documentează aceste încălcări în interes public. De altfel, comemorarea legionară de la Tâncăbești este un eveniment cunoscut și organizat anual, cu prezența constantă a forțelor de ordine.
„Încălcarea protecției surselor și a muncii jurnaliștilor poate afecta dreptul fiecărui cetățean de a fi informat, deoarece poate duce atât la intimidarea jurnaliștilor, cât și la intimidarea și la refuzul cetățenilor de a vorbi cu jurnaliștii. Protecția surselor este una dintre garanțiile fundamentale pe care fiecare dintre noi le are atunci când decide să discute cu un jurnalist”, se arată în reacția oficială.
Jurnalistul Alin Cristea a reacționat la rândul său, amintind că astfel de abuzuri nu sunt izolate. Au existat în ultimii ani mai multe cazuri în care jurnaliști sau publicații (Libertatea, Newsweek, 7 Iași, Rise Project) au fost vizați de măsuri de supraveghere, percheziții sau cereri de dezvăluire a surselor, la solicitarea unor parchete precum DIICOT sau DNA.
Amenințări la adresa presei: ‘Lasă că vine vouă rândul. Suntem destui care vă vom face o vizită începând de săptămâna viitoare’
„În fotografiile lui Andrei apar persoane care fac salutul nazist și poartă însemne legionare, deși amândouă sunt interzise prin lege, iar mașinile poliției și jandarmeriei au asistat bine-mersi la comemorare. După ce am publicat reportajul, poliția i-a cerut fotojurnalistului toate pozele făcute, pentru a-i identifica pe participanți, lucru pe care el l-a refuzat. Jurnaliștii au multe treburi de făcut, dar cu siguranță printre ele nu se numără cele aflate în datoria poliției. Cu toate astea, un judecător a emis mandat de percheziție, iar Andrei a fost nevoit azi să-și încredințeze pozele. Nu s-a gândit nimeni la siguranța jurnaliștilor.”
Matzal atrage atenția și asupra contextului politic tensionat în care au loc tot mai frecvente acte de intimidare îndreptate împotriva presei, inclusiv amenințări directe și instigări la ură propagate de lideri politici.
„‘Lasă că vine vouă rândul. Suntem destui care vă vom face o vizită începând de săptămâna viitoare’, este un mesaj primit ieri de redacția Hotnews, după ce George Simion a nominalizat publicația, printre altele, în textul unde se întreabă ce naiba va face el cu toți ăștia care nu-s de acord cu el, după ce va deveni președinte. Tot ieri, Simion a publicat un clip în care îi filmase fără acord pe jurnaliștii de la Digi alături de care ar fi trebuit să stabilească detaliile dezbaterii prezidențiale — la care nu a mai participat. În filmare, îi agresează verbal și îi numește ‘asasini mediatici’.”
Matzal mai amintește și de un incident recent în care lidera Partidului POT, Ana Maria Gavrilă, a afirmat public că „jurnaliștii sunt o specie pe cale de dispariție” și că „abia așteaptă să-i vadă goniți”.
„Toate aceste flash-uri sunt doar o avanpremieră la ceea ce ne poate aștepta de luni încolo și nu, aceste amenințări nu sunt exagerări. Jurnalismul suferă la rândul lui o criză uriașă, alimentată din atâtea direcții. [...] Dar există voci, canale și comunități care-și fac treaba exemplar, etic, responsabil. Jurnalismul, mai ales jurnalismul independent, are nevoie mai mare ca oricând de susținerea noastră.”
Context legal: simboluri interzise, dar toleranță instituțională?
În România, afișarea publică a simbolurilor fasciste, legionare sau rasiste este interzisă prin lege. Totuși, comemorările dedicate liderilor Mișcării Legionare, inclusiv cea de la Tâncăbești, se desfășoară de ani buni cu prezența pasivă a autorităților.
Această contradicție a fost subliniată și de Pungovschi în reacția sa: „Dacă era ilegal, de ce nu i-au oprit pe cei care au executat salutul nazist sub ochii polițiștilor? Dacă era legal, de ce se anchetează acum?”
Comentează