Kelemen Hunor, şocat de decizia Comisiei Europene în privinţa Minority SafePack

Autor:

Publicat: 26/02/2015 12:50

Presedintele UDMR, Kelemen Hunor, a declarat joi, la conferinta 'Protectia minoritatilor: practica din România, modele europene si initiativa cetateneasca europeana Minority SafePack', ca într-un mod 'foarte birocratic si foarte brutal', Comisia Europeana (CE) a respins parteneriatul propus de reprezentantii 'a 60 de milioane de cetateni' care traiesc în minoritate în tarile UE, prin neînregistrarea initiativei referitoare la drepturile minoritatilor.

'Noi am considerat ca cele 6-7 zone unde noi am propus o legiferare pentru Uniunea Europeana intra în competenta Comisiei Europene. Comisia Europeana avut o alta parere nu pentru toate subiectele si toate tematicile anuntate de noi, dar totul a fost luat sub aceeasi palarie si au refuzat si au spus ca nu putem sa mergem mai departe sa adunam acele semnaturi. Ceea ce pentru noi a însemnat - si nu numai pentru maghiarii din România, pentru toti cei care au initiat acest demers - de fapt Comisia Europeana foarte birocratic si foarte brutal a respins un parteneriat propus de catre reprezentantii celor 60 de milioane de cetateni europeni care fac parte din diferite comunitati etnice. Si eu sunt convins ca aceasta respingere, acest refuz, a fost un refuz birocratic, nu a fost o analiza foarte adânca si a aratat înca o data cum functioneaza UE', a sustinut Kelemen Hunor, în conferinta desfasurata la Târgu Mures.

El a facut aceasta declaratie în contextul discutiilor pe marginea faptului ca CE a respins, la mijlocul lunii septembrie 2013, Initiativa Cetateneasca Europeana (ICE) pentru protectia minoritatilor nationale - Minority SafePack, prin care reprezentanti a 96 de minoritati din Europa, membre ale Uniunii Federale a Nationalitatilor din Europa (FUEN), solicitau aprobarea de catre Uniunea Europeana a unor reglementari mai clare privind problematica minoritatilor.

Kelemen Hunor a mai spus, în cadrul conferintei de la Târgu Mures, ca UE poate fi criticata, ca de altfel si functionarea institutiilor europene, care ar adopta un dublu limbaj atunci când e vorba de respectarea drepturilor minoritatilor nationale din statele membre.

'Am constatat ca exista un limbaj dublu, am constatat ca exista o masura pentru statele vechi din UE care au rezolvat problematica minoritatilor si drepturile minoritatilor etnice într-o formula acceptabila pentru fiecare minoritate si exista o alta abordare pentru cei care au venit ulterior si pentru cei care înca nu exista o solutie acceptabila sau o solutie cu care sa fie de acord minoritatea propriu-zisa. Fiindca aici trebuie sa spunem foarte clar si foarte sincer - si acest lucru trebuie sa fie între noi si majoritate, si aici vorbesc despre maghiari, dar cred ca si între celelalte minoritati - trebuie sa fie un discurs extrem de sincer. Si atunci putem spune ca România a rezolvat problematica minoritatilor nationale într-un mod corespunzator când vom spune noi acest lucru, nu când vine un politician român indiferent din ce zona, din ce partid si spune foarte bucuros si fericit ca România este un model european. Nu, acest lucru trebuie sa-l spunem noi si atunci se poate spune ca lucrurile sunt rezolvate', a spus Kelemen Hunor.

El a adaugat ca initiatorii Minority SafePack au suferit un soc când au constatat respingerea înregistrarii initiativei cetatenesti la nivel european de catre Comisia Europeana, la fel cum UDMR a simtit ca exista 'o problema' în momentul în care România s-a pozitionat de partea CE la Curtea Europeana de Justitie, în cazul contestarii pozitiei Comisiei.

'A fost din punctul nostru de vedere - si vorbesc despre initiatori, toti cei care au luat parte la initiativa cetateneasca - un soc cum si în ce mod a fost respinsa initiativa noastra de Comisia Europeana. Am trecut peste asta, am cautat solutiile institutionale, am mers si am atacat la Luxembourg, asa cum trebuie sa procedam respectând regulile UE si înca procesul este în derulare. Unde am simtit noi înca o problema, abordarea României si cum a intrat România în acest proces de partea Comisiei fara sa fie o obligatie a statelor de a se baga în aceasta problematica si care era argumentul României. Eu am avut impresia, dincolo de disputele noastre politice cu ministrul de Externe - cum s-a consultat, cum nu s-a consultat si cum a considerat el ca exista o pozitie consolidata a statului român. Nu stiu cine si cum a consolidat si daca exista o pozitie consolidata a statului român, atunci noi facem sau nu facem parte din aceasta pozitie consolidata?', a mai spus acesta.

Kelemen Hunor a precizat ca a fost mirat de modul în care România nu a înteles aceasta initiativa, care, în viziunea sa, ar fi fost benefica întrucât ar fi permis tarii noastre sa aduca în discutie la nivelul institutiilor europene drepturile minoritatilor românesti din Valea Timocului, din Ucraina sau din Ungaria.

'Fiindca ceea ce noi am initiat împreuna cu colegii din Europa era un câstig si pentru diaspora româneasca, pentru comunitatile românesti din aceasta zona si eu cred ca initiativa noastra trebuia citita, interpretata si înteleasa în aceasta cheie. Lucrurile nu sunt încheiate, finalizate, vom vedea cum va evolua toata povestea aceasta', a mai spus liderul UDMR.

AGERPRES

Abonează-te pentru experiența stiripesurse.ro Premium!