Klaus Iohannis nu a mers (chiar) degeaba în Japonia

Vizita președintelui Klaus Iohannis în Japonia a fost umbrită în spațiul public de opulența avionului ales pentru această călătorie. În loc să primeze discuțiile despre înțelegerile dintre cele două părți, marea majoritate a presei dar și opinia publică a comentat intens luxosul avion ales de Klaus Iohannis în această vizită. În acest context delicat vine și anunțul Guvernului României: executivul a aprobat înfiinţarea Institutului Cultural Român la Tokyo.

Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a menţionat că nu au fost aprobate, în schimb, suplimentări de posturi pentru alte institute culturale româneşti din străinătate. "M-aş referi aici la un act normativ privind înfiinţarea Institutului Cultural Român de la Tokyo, din Japonia, şi anunţată iniţial ca fiind şi o suplimentare de posturi pentru institute culturale româneşti din străinătate. Aş vrea să vă spun că decizia de astăzi, luată în cadrul şedinţei de guvern, a fost doar de a aproba înfiinţarea Institutului Cultural Român de la Tokyo, urmând ca orice alte chestiuni care ţin de alte posturi în alte zone, în care institute culturale româneşti activează, să fie discutate şi aprobate ca atare în viitor. Deci, pentru această zi, Guvernul a aprobat doar înfiinţarea Institutului Cultural Român de la Tokyo", a spus Cărbunaru, informează Agerpres.

Proiectul de hotărâre de guvern aflat pe ordinea de zi viza modificarea şi completarea HG 492/2004 privind organizarea şi funcţionarea institutelor culturale româneşti din străinătate. Mai exact, se propunea: înfiinţarea Institutului Cultural Român de la Tokyo, precum şi suplimentarea numărului de posturi alocate institutelor culturale româneşti din străinătate de la 122 la 133, astfel încât fiecărui institut cultural românesc să îi fie alocat numărul de posturi stabilit potrivit actului normativ de organizare şi funcţionare. "Ca urmare a suplimentării numărului de posturi alocat institutelor culturale româneşti din străinătate se impune modificarea în mod corespunzător şi a numărului de posturi alocat schemei serviciului exterior al MAE, de la 1.590 de posturi la 1.601 de posturi", prevedea documentul.

Ministrul Transporturilor vrea o aeronavă pentru președinte și premier

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a declarat miercuri că este necesar ca şi statul român să aibă o aeronavă oficială în viitor, care să deservească Administraţia Prezidenţială, Guvernul şi celelalte instituţii. „O chestiune pe care statul român, din punctul meu de vedere, trebuie să o rezolve şi îmi asum acest lucru, chiar dacă voi atrage critici. La fel cum alte state din lumea aceasta au o aeronavă oficială, eu cred că şi statul român e necesar să aibă aşa ceva, care să deservească Administraţia Prezidenţială, Guvernul şi celelalte instituţii, pentru că de foarte multe ori, poate e cazul şi acum, la această vizită (a preşedintelui Klaus Iohannis în Japonia - n.r.), inclusiv dumneavoastră, presa, când mergeţi în anumite deplasări, cred că ar fi mult mai facil să se întâmple în mod organizat şi împreună cu toată delegaţia oficială. Eu cred că e un standard pe care trebuie să îl atingem şi noi şi e nevoie de aşa ceva", a spus Grindeanu la Palatul Parlamentului, transmite Agerpres.

Liderul PSD susține propunerea

Președintele PSD, Marcel Ciolacu, a spus că România are nevoie să achiziționeze o aeronavă prezidențială, dacă este un stat care se respectă. ”Ce ne dorim de la România în viitor? Șeful statului să aibă o aeronavă specială, care să reprezinte cu mândrie România. Eu cred că un stat de mărimea României, de poziția României în UE și NATO merită să aibă o aeronavă prezidențială. Trebuie să fie o aeronavă care se pune la dispoziția statului român. Eu consider că a venit momentul să luăm această decizie, iar statul român să aibă o aeronavă prezidențială. Dacă dorim să construim în continuare aceeași ură, este decizia noastră. Dar eu cred că trebuie să ne aliniem marilor țări din Europa, care au toate aeronavă prezidențială”, a explicat liderul PSD.

Klaus Iohannis, primit de împăratul Japoniei și de premier

Preşedintele Klaus Iohannis şi soţia sa, Carmen Iohannis, au fost primiţi, marţi dimineaţa, la Palatul Imperial din Tokyo, de Împăratul Japoniei, Naruhito, şi Împărăteasa Japoniei, Masako, informează Agerpres.

Discuţiile s-au purtat pe segmente separate: preşedintele Iohannis cu Împăratul Naruhito, respectiv Prima Doamnă cu Împărăteasa Masako.

Președintele României, Klaus Iohannis, a susținut de asemenea, marți, 7 martie 2023, la Tokyo, Japonia, declarații de presă comune cu Prim-ministrul Japoniei, Fumio Kishida.

Klaus Iohannis: „Trecem la o etapă nouă, de valorificare a potențialului bilateral, în beneficiul țărilor și cetățenilor noștri, pe trei paliere: politico-securitar, economico-financiar și cultural-științific. Împreună, dăm astăzi un semnal puternic, de orientare a cooperării noastre spre domenii strategice și inovatoare.

Japonia este cel mai mare investitor din Asia în România. Ne dorim, în continuare, o creștere substanțială a investițiilor japoneze în țara noastră. Apreciem abordarea constructivă a companiilor nipone active pe piața românească, pe principii de sustenabilitate. Un exemplu concret este dat de contribuția companiilor japoneze la proiecte de infrastructură complexă, precum construcția podului suspendat de peste Dunăre, de la Brăila. Încurajăm Japonia să se implice în continuare în proiecte de conectivitate, relevante nu numai pentru România, ci și pentru statele vecine. Am prezentat interesul României pentru realizarea de schimburi de experiență privind tehnologiile dezvoltate de Japonia pentru controlul vibrațiilor și rezistența seismică. Apreciem rolul cheie pe care Japonia îl joacă în ceea ce privește reducerea riscului de dezastre.

Doamnelor și domnilor,

Documentele semnate astăzi vor contribui la facilitarea implicării japoneze în proiecte inovatoare în domeniul energiei, inclusiv al celei nucleare. Vorbim despre construcția reactoarelor nucleare modulare de mici dimensiuni, realizate în România împreună cu Statele Unite ale Americii, și, respectiv, proiecte precum producția de hidrogen verde și în domeniul energiei eoliene. De asemenea, am pus astăzi bazele pentru avansarea cooperării științifice pentru crearea în România a unui centru de producție de optică de mare putere, în sprijinul activităților experimentale cu laserul de mare putere de la ELI-NP, Laserul de la Măgurele.

Cultura rămâne un liant între popoarele noastre, așa cum o arată schimburile consistente dintre teatrele și universitățile de artă din cele două țări. Mă bucur să anunțăm tot astăzi înființarea unui Institut Cultural Român la Tokyo”, a spus Iohannis.