Premium
Discuții neobișnuite au avut loc între Kosovo, fostă provincie sârbă care încă nu este complet recunoscută ca stat independent și Serbia. Aceste discuții se centrează în jurul ideii de a face schimb de teritorii astfel încât să devină mai omogene din punct de vedere etnic. Cu această ocazie, Serbia și-ar retrage obiecțiile față de recunoașterea statului Kosovo. Dar lucrurile sunt mai complicate decât par.
Ce poate și ce nu poate oferi Serbia
Un scenariu ideal pentru Kosovo ar fi acela în care, în urma schimbului de teritorii, ar ajunge să fie un stat suveran admis în Organizația Națiunilor Unite. Dar, pentru aceasta, este nevoie de acordul Rusiei, membră cu drept de veto în Consiliul de Securitate. Nu este clar dacă Rusia va accepta acest lucru sau ce condiții va pune. Chiar dacă va spune da, rămâne de văzut ce alte avantaje politice ar putea dori să obțină. Spre exemplu, Rusia ar putea invoca Kosovo de precedent pentru proprii săi aliați de pe teritoriul statelor vecine. Dacă este acceptabil să faci schimburi teritoriale pentru a obține pacea, va putea argumenta Rusia, atunci haideți să facem acest lucru și în raionul Donbas din Ucraina sau în alte zone în care minorități rusofone se o pun autorităților centrale.
Acest lucru îngrijorează mai mulți membri ai comunității internaționale pentru care stabilitatea granițelor de după al doilea război mondial este singura metodă de a menține cât de cât pacea în Europa. În fruntea acestora se află Germania care, prin cancelarul Angela Merkel, a spus în mod explicit că nu i se pare o idee bună. Dar opinia Germaniei nu este unanimă în rândul europenilor. Și, de asemenea, Statele Unite s-au arătat prudent deschise către această ipoteză.
Trebuie menționat, însă, că Serbia și Kosovo nu sunt cu totul dependente de bunăvoința Rusiei pentru a culege fructele acestuia acord. O recunoaștere reciprocă între cele două entități ar dezarma țările Uniunii Europene care, precum România, încă mai ezită să recunoască Kosovo. În plus, o pace ar facilita integrarea Serbiei în Uniunea Europeană, integrare dorită de regimul de la Belgrad.
Rămâne de văzut, însă, și dacă aceste negocieri vor avea loc între egali sau dacă Serbia va căuta să se folosească de poziția sa superioară de stat cu deplină recunoaștere diplomatică. Guvernul sârb, animat de puternice sentimente naționaliste, ar putea să propună mai degrabă ca doar Kosovo să cedeze teritorii. În acest scenariu, Serbia nu ar ceda teritoriile sale cu majoritate albaneză ci doar ar facilita recunoaștere a noului stat kosovar.
