Rusia, acuzată de Kiev şi Occident de crime împotriva umanităţii în Ucraina, nu a exclus joi posibilitatea înfiinţării unui tribunal de război la sfârşitul "operaţiunii militare speciale", acuzând totodată Occidentul că a uitat lecţiile celui de-al Doilea Război Mondial, relatează EFE, potrivit Agerpres.
"Perioada acuzaţiilor şi condamnărilor va începe la sfârşitul SVO (acronim în limba rusă pentru "operaţiune militară specială")", a declarat Dmitri Peskov, purtătorul de cuvânt al preşedintelui Vladimir Putin, în cadrul conferinţei de presă zilnice.
Kremlinul, care a consolidat societatea rusă în jurul victoriei URSS în cel de-al Doilea Război Mondial, a marcat joi 80 de ani de la procesele de la Nurnberg împotriva liderilor nazişti cu un forum şi o expoziţie organizată nu departe de Piaţa Roşie, recreând sala de judecată unde a avut loc procesul, la care Uniunea Sovietică a participat activ.
Serghei Lavrov a vorbit despre "crime ale regimului de la Kiev"
Cu acest prilej, ministrul rus de externe Serghei Lavrov a vorbit despre "crime ale regimului de la Kiev" după "lovitura de stat", aşa cum numeşte Kremlinul manifestaţiile proeuropeme din 2013-2014 care au dus la accederea la putere a forţelor prooccidentale la Kiev şi la fuga preşedintelui prorus Viktor Ianukovici la Moscova.
Totodată, Lavrov a acuzat Occidentul că preferă să "uite concluziile de la Nürnberg şi lecţiile celui de-al Doilea Război Mondial". "Se produc încercări cinice de a rescrie istoria, de a reduce rolul decisiv al URSS şi al Armatei Roşii în înfrângerea Germaniei naziste", a spus el.
Lavrov a mai declarat că această tendinţă nefastă are loc îndeosebi în Ucraina, unde forţele care au preluat puterea "urăsc tot ceea ce are legătură cu Rusia".
El a afirmat totodată că Moscova continuă să solicite o evaluare juridică internaţională a crimelor comise de nazişti şi complicii lor pe teritoriul sovietic între 1941 şi 1945.
Principiile care au stat la baza Tribunalului de la Nürnberg
La rândul său, preşedintele rus Vladimir Putin a transmis printr-o notă publicată pe site-ul Kremlinului că principiile care au stat la baza Tribunalului de la Nürnberg sunt în continuare valabile şi că crimele naziste "nu se prescriu".
Rusia, care prin invadarea Ucrainei merge pe urmele Germaniei naziste - potrivit unor istorici ucraineni -, neagă comiterea de masacre pe teritoriul ucrainean, precum cel din 2022 din localitatea Bucea de lângă Kiev, execuţiile de prizonieri de război şi masacrarea civililor, deşi o parte dintre aceste crime au fost deja documentate de experţi internaţionali, iar soldaţii ruşi au postat zeci de înregistrări video cu "faptele lor de arme" în Ucraina pe Telegram, incriminându-se singuri, conform portalului Delo.ua.
Comisia Europeană ar urma să aloce zece milioane de euro pentru finanţarea înfiinţării unui tribunal special care să judece persoanele responsabile de invazia rusă în Ucraina, a cărui înfiinţare este susţinută de Consiliul Europei şi de aproape 40 dintre statele membre ale acestui for, a anunţat în octombrie şefa diplomaţiei europene, Kaja Kallas, în timpul unei vizite la Kiev.
Treizeci şi şapte de ţări şi reprezentanţi ai UE şi ai Consiliului Europei au semnat în luna mai o declaraţie prin care se angajează să înfiinţeze acest tribunal. Iar în iunie, preşedintele ucrainean Volodimir Zelenski a semnat la Strasbourg un acord cu Consiliul Europei pentru înfiinţarea acestei instanţe internaţionale.
În 2023, Curtea Penală Internaţională (CPI) a emis un mandat de arestare pe numele lui Vladimir Putin pentru deportarea forţată a minorilor ucraineni pe teritoriul rus.
Comentează