Premium
Kremlinul se pregătește pentru destabilizarea Moldovei, probabil ca parte a eforturilor de a împiedica integrarea sa în UE, printre alte obiective, a scris think tank-ul Institutul pentru Studierea Războiului (ISW) din SUA în evaluarea sa din 28 ianuarie.
Tensiunile dintre Moldova și Rusia au escaladat în urma invaziei pe scară largă a Ucrainei de către Moscova, guvernul pro-occidental al Moldovei acuzând în mod repetat Kremlinul de încercări de destabilizare.
Alexei Polishchuk, directorul Departamentului al II-lea al Țărilor CSI din cadrul Ministerului de Externe al Rusiei, a susținut într-un interviu pe 28 ianuarie pentru mass-media de stat rusă TASS că Republica Moldova a început „să-și distrugă legăturile”. „ cu organizația CSI condusă de Rusia, deoarece circulă zvonurile despre părăsirea Republicii Moldova din CSI până la sfârșitul anului 2024.
Pârghia CSI
CSI a fost înființată după destrămarea Uniunii Sovietice în 1991, iar în prezent grupează nouă foste republici sovietice. Moldova nu a părăsit oficial CSI, dar și-a suspendat efectiv participarea la organizație în 2022.
Polishchuk a susținut că părăsirea CSI nu ar aduce beneficii cetățenilor sau economiei moldovenești. El a mai menționat că soluționarea chestiunii transnistrene în Moldova se află într-o „criză profundă”, iar Rusia ar putea remedia deteriorarea relațiilor dintre Moldova și Transnistria ca „mediator și garant” în această problemă.
Problema transnistreană
Transnistria este o regiune separatistă recunoscută la nivel internațional ca parte a Moldovei. Trupele ruse au ocupat Transnistria încă de la începutul anilor 1990, când Rusia a invadat regiunea sub pretextul protejării etnicilor ruși.
Vicepremierul moldovean, Oleg Serebrian, a anunțat la radioul național pe 28 ianuarie că Republica Moldova nu va reveni la procesul de negocieri 5+2 Transnistria care a inclus Rusia, în timp ce invazia rusă a Ucrainei continuă.
Potrivit ISW, Rusia ar putea face pretenții similare Moldovei ca și Ucrainei, referindu-se la acuzațiile Rusiei de „abandonarea” de către Ucraina a Acordurilor de la Minsk, folosite ca parte a justificărilor pentru invazia la scară largă.
Într-o evaluare anterioară, ISW a stabilit că Rusia modelează încet spațiul informațional care vizează destabilizarea Moldovei și justificarea oricăror campanii viitoare prin încadrarea Rusiei drept protector al „vorbitorilor de limbă rusă amenințați” din Moldova.
Această abordare este aproape identică cu narațiunile construite de Rusia pentru a justifica invazia pe scară largă a Ucrainei.
În ianuarie, mass-media de stat rusă a continuat să încurajeze separatiștii pro-ruși din Moldova, posibil într-o încercare de a semăna instabilitate politică și dezbinare, a raportat ISW.
