Premium
stiripesurse.ro vă prezintă principalele teme ale zilei din presa de mâine:
Național:
Dincolo de isteria fara precedent care macina si asa ridicola clasa politica romaneasca, la nivel global lucrurile avanseaza cu o repeziciune care, din nou, risca sa ii prinda pe picior gresit pe liderii de la Bucuresti. Si, spre surprinderea multora, mai putin pe Klaus Iohannis. Care, desi este cunoscut pentru „ritmul melcului” impus la Cotroceni, de aceasta data pare singurul politician de frunte care a fost pe faza, reusind sa capteze buna parte din atentia acordata de catre Administratia Trump tarii noastre.
Iar dupa cum reiese din informatiile noastre, strategii militari ai presedintelui Trump nu le-au cerut liderilor romani doar sa-si cheltuiasca maririle la bugetul Apararii strict pe armamentul „made in SUA”. Dar, drept bonus la viitoarele afaceri bilaterale care se vor derula in domeniul securitatii, la Washington s-ar fi luat deja decizia infiintarii unei noi baze NATO in Romania, cel mai probabil in zona de sud a tarii. Baza care se va dezvolta pe o puternica „osatura” militara si logistica americana, pe langa soldatii US Army si cei romani, sperandu-se si la o puternica prezenta a altor militari din tarile est-europene, in frunte cu cei polonezi.
Isi marcheaza teritoriul
America o pune de o noua baza militara in Romania, baza care, chiar daca va fi declarata drept una NATO, va fi constituita pe eforturile logistice si militare ale US Army.
Si cum, cel putin pentru salvarea aparentelor, fiind vorba de o unitate multinationala a NATO, vor fi prezenti si militari din alte tari, se pare ca liderii armatei americane prefera ca in Romania sa soseasca, pe langa proprii lor soldati, si alti parteneri, dar doar din tari est-europene, in acest sens punandu-se accent pe un puternic contingent polonez. Si, odata cu demararea constructiei autostrazii Gdansk – Constanta, ceruta insistent de catre emisarii Administratiei Trump, infiintarea a doua noi baze NATO, una in Polonia si cealalta in Romania nu va face decat sa intareasca „Axa Varsovia – Bucuresti”. Prin care republicanii americani spera sa-si „marcheze teritoriul” in Europa de Est, scazand totodata influenta covarsitoare de pana acum a „binomului” Paris-Berlin. (Mai multe detalii AICI)
realitatea.net:
"Ultima informaţie care este foarte importantă pentru emisia noastră este că la celebra întâlnire de seară de la Rin Grand Hotel au lipsit parlamentari de la PSD şi ALDE din Transilvania în mare parte şi, practic, opţiunea celor din Ardeal, în urma trocului cu UDMR este ca mâine să nu voteze sau să treacă total de partea lui Sorin Grindeanu. Asta este informaţia din acest moment. ", a dezvăluit Cozmin Guşă la Realitatea TV.
Consultantul politic a precizat că informaţia este una certă, iar decizia a fost luată în considerare de parlamentarii PSD din Ardeal în urma emisiunii Jocuri de putere, de luni seară, în care au fost prezentaţi toţi parlamentarii PSD şi ALDE din Ardeal.
"Ea apare ca o consecinţă firească a treburilor care s-au discutat ieri la Realitatea, la Jocuri de putere aseară. Se pare că pozele arătate pe ecranele televizoarelor aseară ale parlamentarilor din Ardeal au contat, ei s-au gândit foarte bine şi se pare că avem o mică atmosferă de înmormântare. Nu se ştie care va fi decizia în final, dacă va fi amânată moţiunea sau dacă se va merge la moţiune mâine, nu se precizează jocul parlamentar. Însă, în acest moment, în ciuda telefoanelor care se dau în stânga şi-n dreapta pentru a-i aduna, cei din Ardeal refuză să mai discute cu cineva care a pus Ardealul pe masă şi a discutat în acest fel acest troc cu UDMR-ul. Este o informaţie certă, din două surse care nu s-au dus, dar care au avut oameni la întâlnire şi care ne-au explicat că lecţia pe care au primit-o, editorială, prietenească într-un fel, de la noi, de la Realitatea, a contat foarte mult şi şi-au reconsiderat părerea apropo de viitorul lui Liviu Dragnea în fruntea PSD", a explicat Guşă.(Mai multe detalii AICI)
Ziarul Financiar:
Anul trecut, media rusă lăuda faptul că SUV-urile Lada iau pur şi simplu cu asalt piaţa germană. Atât de mult iubesc nemţii maşinile ruseşti. Nemţii se pare că iubesc şi gazele ruseşti, atât de mult încât sunt dispuşi să ignore mustrările aliaţilor lor americani.
Încă de la anunţarea proiectului, Washingtonul, fie sub administraţia Obama, fie sub administraţia Trump, a avertizat că noul gazoduct rusesc Nord Stream 2 ar fi construit mai degrabă din raţionamente politice decât economice. Nord Stream 1, care aduce prin nordul Europei gaze ruseşti în Germania, încă nu a ajuns să fie folosit la capacitate maximă. State din nord, precum Polonia, se opun proiectului, care ar eroda avantajul Ucrainei de nod principal în tranzitul gazelor ruseşti spre statele europene. Nord Stream 2 reprezintă o colaborare între colosul rusesc Gazprom şi companiile Royal Dutch Shell (Marea Britanie - Olanda), E.ON (acum Uniper, din Germania), Wintershall (tot din Germania), OMV (din Austria) şi Engie (fosta GDF Suez din Franţa). Interesele financiare sunt mari. La fel şi cele strategice. Gazele joacă un rol important în tranziţia Germaniei spre o economie curată din punctul de vedere al energiei consumate. Unii analişti spun că Nord Stream 2 ar majora contribuţia Rusiei la importurile Germaniei de gaze naturale de la 43% în 2015 la peste 50%. O rută mai sigură a gazelor decât cea prin Ucraina ar fi de interes strategic pentru Germania şi de aceea Berlinul apără cu îndârjire proiectul rusesc, deşi preşedintele Consiliului European Donald Tusk (polonez) a spus că Nord Stream 2 nu este în interesul comun al UE.
Acum, americanii au trecut de la critici la acţiune, Senatul aprobând săptămâna trecută cu o majoritate covârşitoare noi sancţiuni asupra Rusiei şi adoptarea de măsuri punitive contra entităţilor care asigură sprijin material pentru Rusia în construirea de conducte de export de gaze. Mai multe firme germane ar putea fi vizate. De aceea nu este de mirare că decizia americanilor, luată ca răspuns la amestecul ruşilor în alegerile pentru preşedinte, a îngrijorat atât de mult cabinetul cancelarului Merkel, încât acesta a ameninţat cu represalii. (Mai multe detalii AICI)
RFI:
În Franţa este aşteptată o remaniere guvernamentală, consecinţă directă a alegerilor legislative de duminica trecută. Schimbările în guvern sunt însă deja dictate şi de un alt imperativ, cel al moralizării vieţii politice. Doi miniştri importanţi au renunţat la posturile lor pe fond de anchete judiciare sau bănuieli legate de comiterea unor nereguli.
Plecarea din guvern a lui Richard Ferrand, ministru al Coeziunii teritoriilor, era oarecum prevăzută. Imediat după numirea sa acestui fost socialist i s-au reproşat unele afaceri imobiliare neclare, el se afla deci sub o dublă presiune, judiciară şi mediatică. Marea surpriză vine însă din partea ministrului apărării, doamna Sylvie Goulard, care îşi dă demisia la numa i o lună după preluarea postului.
Doamna Sylvie Goulard este vizată în cadrul unei anchete judiciare care se anunţă plină de ramificaţii şi poate de revelaţii. De fapt partidul ei centrist, MoDem, este bănuit că ar fi adoptat în trecutul nu prea îndepărtat practica obscură a posturilor fictive pentru a-şi plăti unii militanţi.
Intre 2009 şi 2017 doamna Sylvie Goudard a fost deputată în Parlamentul european, iar acum justiţia va trebui să constate în ce condiţii şi-a angajat asistenţii în toţi aceşti ani.
Dintr-un anumit punct de vedere plecarea doamnei Sylvie Goudard este o pierdere de competenţă pentru guvernul francez. La cei 52 de ani ai săi, această femeie dinamică, avînd puternice convingeri pro-europene, milita pentru o strînsă cooperare cu Germania şi pentru crearea unei veritabile apărări europene.
Agenţia France Presse arată că remaniera guvernamentală aşteptată, care trebuia să fie una tehnică, ar putea deveni una mai substanţială. Însuşi preşedintele formaţiunii centriste, François Bayrou, ministru al justiţiei, altfel spus chiar omul care doreşte acum să propună o nouă lege de moralizare a vieţii politice, riscă să fie afectat de anchetele în curs. Se vorbeşte deja de “afacerea MoDem”, care ar mai putea antrena o plecare, cea a doamnei Marielle de Sarnez, ministru al Afacerilor europene. (Mai multe detalii AICI)
