Premium
”În momentul de faţă, România este la vârful cercetării”, spunea, zilele trecute, un laureat al premiului Nobel. România e țara din UE cu cel mai mic buget pentru cercetare și inovare, constata ieri, într-un raport, Curtea de Conturi Europeană. Și totuși, Laserul de la Măgurele – grație finanțării europene – reușește să plaseze țara noastră la vârful cercetării mondiale. Cea mai recentă dovadă: experimentul istoric din august, când a fost testat cel mai puternic fascicul laser din lume. Recordurile în serie au provocat invidii și obstrucții din partea foștilor parteneri externi. Comisia Europeană e chemată acum să medieze și să decidă dacă mai susține proiectul de la Măgurele.
În acest context, numai dihonia internă mai lipsea. I-a căzut victimă directorul Nicolae Zamfir, revocat din funcție de M. Anisie – un fel de ministru al Educației. Furia contestatară nu s-a domolit și îl vizează, în mod ciudat, pe președintele Academiei Române. Profesorul Ioan-Aurel Pop e acuzat nici mai mult, nici mai puțin decât de… prietenie cu ”părintele Laserului de la Măgurele”, academicianul Zamfir. O vină colosală: prietenia între doi dintre cei mai străluciți intelectuali români ai vremii noastre! E și acesta un motiv pentru a considera cel puțin suspectă furia demolatoare orientată spre Academia Română în ultima vreme… Să fie parte a campaniei, diabolic de consecvente, ce vizează, cu bătaie lungă în timp, șubrezirea reperelor societății românești și a instituțiilor fundamentale ale statului?
”Este un moment istoric. Ne aflăm la vârful ştiinţei laserelor”, declara, la finalul testului de succes din 19 august, profesorul Gérard Mourou, laureat al Premiului Nobel pentru fizică în 2018 şi membru de onoare al Academiei Române, ale cărui cercetări stau la baza proiectului de la Măgurele și care a participat prin videoconferință la eveniment.Să recapitulăm: foștii parteneri externi vor să ne tragă preșul de sub picioare, iar unii dintre noi le dau o mână de ajutor. Că ai noștri o fac interesat, din prostie ori răutate – e mai puțin important. Esențialul este că cel mai bun lucru construit de România de 30 de ani încoace, Laserul de la Măgurele, e în pericol.
Iar asta se întâmplă în țara care alocă 0,50% din PIB pentru cercetare și inovare, la polul opus celor 3,25% direcționați de Suedia în această zonă esențială pentru viitor.
Ca să știm cum stăm, Ungaria investește 1,5% în cercetare, iar Polonia 1,2% (datele sunt din anul 2018). Media europeană, de altfel, e în continuă creștere, atingând 2,12% din PIB-ul combinat al statelor membre. Obiectivul stabilit de Strategia Europa 2020 este de 3%. Pentru comparație, Japonia alocă 3,5% pentru cercetare, Coreea de Sud 4,8%, iar Israel 4,9%.
Succesul de la Măgurele e posibil, așadar, datorită unui colectiv de specialiști de elită și finanțării consistente din partea UE (356,2 milioane euro, în principal din Fondul de Dezvoltare Regională). Care finanțare e sub semnul întrebării, Comisia Europeană urmând să se pronunțe, în condițiile în care Cehia și Ungaria, doi din cei trei piloni (alături de România) ai consorțiului inițial de cercetare finanțat de UE în domeniul laserelor, vor să creeze un nou consorțiu, care să excludă țara noastră.
Strângem rândurile și ne pledăm cauza la Bruxelles sau ne batem între noi și facem praf și Laserul de la Măgurele?
Horia Blidaru
